Centuri de ocolire, noduri de interconectare, căi ferate, toate acestea vor fi finanţate din banii Uniunii Europene, pe un program special. România nu a ştiut să ceară aceşti bani şi în consecinţă proiectele trimise la jurizare, complet pe lângă subiect, nu au fost luate în calcul. Din cei 2,7 miliarde de euro în România vor ajunge doar 10,6 milioane, adică în jur de 0,4 procente din total. Mai mult, banii vor fi alocaţi în cea mai mare parte unor proiecte făcute chiar de UE: două studii de fezabilitate şi patru proiecte multinaţionale. Cei mai mulţi bani merg spre… studii de specialitate: Studiu pentru upgradarea liniei ferate Predeal-Brașov în concordanță cu parametrii coridorului Rin-Dunăre- finanțare 3,73 milioane euro; Studiu pentru upgradarea infrastructurii feroviare a Portului Constanța– finanțare 2,38 milioane euro.

De asemenea, sunt patru proiecte multinaționale, acolo unde România primește bani doar pentru că UE încearcă să elimine ”petele albe” din întreaga Uniune, privesc 2 domenii: sisteme de management al traficului aerian– valabile la nivelui întregii Uniuni Europene; decarbonizarea transportului rutier– stații de încărcare a vehicolelor electrice de-a lungul rețelelor TEN-T Core.

„Concurenţa” va primi bani pentru investiţii concrete. Astfel, Bulgaria îşi va finanţa cu 119 milioane de euro pentru modernizarea şoselei de centură a Sofiei, dezvoltarea nodului feroviar Plovdiv şi interconectarea portului Burgas la reţeaua TEN T. Polinia e din nou campioană, cu 826 milioane, majoritatea în domeniul feroviar. Cehia ia 275 milioane pentru dezvoltarea componentei naționale a principalelor rețele europene de transport feroviar.
Această axă de finanţare este cunoscută sub numele de Planul de investiţii Junker şi a fost lansat în perioada guvernării Ponta. România a trimis o listă de 200 de proiecte, dar acestea nu au ţinut cont de priorităţile cerute. În consecinţă, nu au avut nicio finalitate.

La momentul în care s-au depus proiectele, Ministerul Transporturilor nu a considerat că proiecte de infrastructură din zona de vest a României ar fi interesante pentru un asemenea Plan Juncker. Lista proiectelor gândite şi depuse pentru a fi cuprinse la finanţare nu include nici o investiţie rutieră din această parte a ţării, singura asemenea investiţie inclusă pe listă fiind modernizarea căii ferate de la Arad spre Calafat, prin Timişoara. De asemenea, în domeniul aeroportuar singurele propuneri lansate sunt cele pentru cele două porţi aeriene din Bucureşti. Probabil că trecerea autostrăzii A1 prin această parte a ţării este considerată ca acoperitoare pentru toate necesităţile de transport ale zonei.