Candidatii la Primaria Timisoara, pentru prima data fata in fata

Reactualizat la:
35Comentarii
Candidatii la Primaria Timisoara, pentru prima data fata in fata
Camera de Comerţ Timiş a reuşit, miercuri, premiera de a-i pune faţă în faţă pe cei care vor voturile timişorenilor pentru a deveni primar al oraşului de pe Bega. Nouă dintre candidaţii înscrişi în cursa electorală au avut curajul să vină în faţa mediului de afaceri, participând la dezbaterea „Mediul de afaceri şi primarul Timişoarei – împreună pentru progresul sustenabil” . „În această sală aveţi în faţă cel care va fi primarul Timişoarei”, a anunţat Menuţa Iovescu, directorul CCIAT şi mediatorul dezbaterii.

Un număr de nouă candidaţi au fost dispuşi să se lase supuşi tirului de întrebări lansate de mediul de afaceri local, prin intermediul Camerei:  Gheorghe Nodiţi, Claudiu Butuza, Floare Dragomir, Ioan Gârboni, Adrian Orza, Ion Răducanu, Nicolae Robu, Marinel Trif şi Rodica Vlad. Ei au încercat să răspundă cât mai pertinent unor întrebări referitoare la mediul de afaceri, în scopul de a convinge afaceriştii locali să le ofere votul. Fiecare a avut ocazia să se prezinte electoratului, majoritatea candidaţilor încercând să dovedească faptul că sunt cât mai bănăţeni, sau, acolo unde nu a fost cazul, că sunt profund ataşaţi de Timişoara. Se pare că acesta ar trebui să fie un argument extrem de puternic în campania electorală ce se va încheia cu alegerile locale.

O parte dintre candidaţi au încercat din răsputeri să se ridice la aşteptările oamenilor de afaceri, dar au eşuat lamentabil. Multe dintre răspunsurile lansate au stârnit chiar râsete în sală. S-a văzut clar care dintre candidaţi au venit pregătiţi la acţiune, alţii încercând să se scuze pentru răspunsurile lor, spunând că fie nu au fost informaţi asupra întâlnirii şi au aflat în ultimul moment, fie că nu sunt de specialitate… Spre exemplu, una dintre „propunerile” lansate pentru dezvoltarea mediului de afaceri era ca în Timişoara să se înfiinţeze case de copii şi leagăne pentru nou născuţii abandonaţi, iar acestea să ofere locuri de muncă! Evident că o asemenea propunere nu a avut decât menirea să facă publicul să se distreze.

Opinia candidaţilor bine puşi la punct a fost una clară. Timişoara are nevoie de schimbări, de o înnoire, dublată de o dezvoltare a mediului de afaceri şi de atragere de noi investiţii având ca scop mai ales oferirea de locuri de muncă, respectiv creşterea sumelor colectate la buget.

„Trebuie să ne ducem spre o Timişoară deschisă, să insistăm pe atragerea de investiţii europene. Timişoara trebuie să devină un brand cultural. Dacă vom reduce primăria şi mediul de afaceri la o simplă relaţie în care primăria va fi o maşină de învârtit hârtii, sau mai nou e-mail-uri, cred că nu vom face nimic. Primăria ar trebui să aibă şi alte atribuţii, nu numai să planteze flori sau să se ocupe de curăţenia în oraş”, a declarat Ioan Gârboni, candidat independent, atacând clar modul actual de lucru al municipalităţii. “Sunt sănătos tun şi am spiritul umorului”, s-a prezentat votanţilor, plin de încredere în sine, candidatul independent.

Candidatul PDL, Gheorghe Nodiţi, consideră câştigarea titlului de capitală culturală a Europei pentru Timişoara trebuie să fie un punct important în strategia sa electorală. De asemenea, el a vorbit şi despre necesitatea susţinerii mediului universitar timişorean, acesta oferind angajaţii ideali pentru mediul de afaceri local. „Exista polul de dezvoltare locală, sunt scrise programe de dezvoltare regională. Sun aceste proiecte care trebuie dezvoltate, la fel şi industria IT. Dezvoltarea pe domenii de activitate a mediului de afaceri local este foarte importantă. Mediul universitar este important, nu putem vorbi de mediu de afaceri, daca nu avem mediu universitar”, a declarat Nodiţi. „Timişoara capitală culturală este de asemenea un punct important ce trebuie discutat”, a adăugat Nodiţi.

„Programul de dezvoltare al oraşului e deja antamat de Guvernul României şi se referă la chestiuni complete, inclusiv în domeniul afacerilor. Sunt importante parcurile de inovare, bursa de mărfuri regională, sunt proiecte aflate în diverse stadii de implementare”, a spus Adrian Orza, candidatul Uniunii pentru Timiş. El a insistat în cadrul discursului asupra faptului că multe dintre pârghiile prin care primăria ar putea ajuta dezvoltarea zonei, dar şi mediul de afaceri, se află de fapt la Bucureşti, în mâini guvernamentale. El a mai vorbit despre necesitatea continuării lucrărilor de infrastructură, de investiţii inclusiv în ceea ce priveşte extinderea transportului local spre comunele periurbane.

Nicolae Robu, candidatul Uniunii Social Liberale, a venit la dezbatere bine pregătit, cu răspunsuri puse la punct, dar la întrebările lansate iniţial de organizatori. El a devenit destul de neliniştit atunci când au fost adresate câteva întrebări selectate dintre cele lansate din sală. El a insistat asupra necesităţii accelerării investiţiilor mari, spunând că va avea un dialog continuu cu principalii investitori şi angajatori din oraş. „Timişoara trebuie să dea drumul marilor investiţii publice, trebuie să fie un mare centru bancar, o adevărată capitală euroregională. Voi avea întâlniri, atât formale, cât şi informale, cu reprezentanţii primilor cinci investitori şi a primilor cinci angajatori din Timişoara.”, a spus Robu. El a mai anunţat că, atunci când va deveni primar va creea „un culoar special” pentru marii investitori în cadrul instituţiei, numai pentru marii investitori.

Problema personalului şi a colaborării cu autorităţile publice este şi în atenţia candidatului PDL; Gheorghe Nodiţi: „Este necesară înfiinţarea la nivelul primăriei a unei structuri în subordinea primarului pentru organizarea unor departamente care să păstreze legătura cu autorităţile publice. Vom analiza posibilităţile de colaborare cu aceste instituţii, iar decizia să fie a consiliului local, nu a primarului”, a spus Gheorghe Nodiţi – candidatul PDL.

Candidatul PRM a venit cu o propunere destul de … interesantă pentru ridicarea mediului de afaceri. „Propun rezolvarea unui fenomen social – fotbalul – vom încerca ca tot ce înseamnă complexul sportiv Dan Păltinişanu să fie vândut mediului de afaceri. Ştiţi dumneavoastră ce să faceţi cu el. Meciul de fotbal trebuie să fie şi un… shopping”, a declarat Grigore Trif, candidatul PRM.

Rodica Vlad, reprezentanta Partidului Ecologist Român, doreşte continuarea discuţiilor cu cetăţenii, fiind adepta consiliilor de cartier, dar într-o altă formulă. De asemenea, ea doreşte îmbinarea laturii sociale, a celei culturale şi economice, plus transformarea Timişoarei într-un pol turistic adevărat. „Trebuie să existe un rendez-vous cu tehnologia şi cultura. Timişoara nu are ce să prezinte la ora asta vizitatorilor. Dezvoltarea urbanistică a fost stopată de mulţi ani. Trebuie găsite strategii de dezvoltare accesate de cetăţenii oraşului”, a încercat Rodica Vlad să-şi convingă posibilii alegători.

Cei care vor să devină primari au fost întrebaţi dacă vor reduce taxele locale odată ajunşi primari. Au fost două tabere. Una care a propus marea cu sarea, că va scădea taxele şi va face şi va drege, respectiv una realistă, care a anunţat că se poate vorbi de înlesniri sau un ajutor, dar nici într-un caz de reduceri de genul 50%, aşa cum au crezut unii candidaţi că se poate. Mai precis, este vorba de Codul Fiscal care stabileşte clar limitele între care valorile se pot stabili. Primăria poate decide doar dacă se aplică valoarea minimă sau maximă, oricum diferenţa între aceste limite este destul de mică.

O altă întrebare a fost lansată chiar de Camera de Comerţ Timiş, instituţia considerând că taxa de concesiune aplicată pentru utilizarea terenului pe care funcţionează Centrul Regional de Afaceri este mult prea mare şi că… ar afecta financiar cofinanţarea proiectelor din fonduri europene pe care CCIAT încearcă să le acceseze.

„Eu iubesc foarte mult Camera de Comerţ, vin aici şi primesc sucuri şi prăjituri. Iar eu nu pot să mă abţin, sunt înnebunit după prăjituri. Dar, trebuie să ţinem cont că vorbim aici de un ONG, care într-adevăr reprezintă mediul de afaceri, dar care este un ONG. Scopul primăriei nu este să ajute ONG-urile, să le ofere facilităţi. Dar, promit că în prima şedinţă de consiliu local în care voi fi primar voi propune o reducere a taxei de concesiune. Tot ce vă pot promite este o reducere… de 10%, pentru că vă iubesc mult”, a declarat Ioan Gârboni.

Adrian Orza a fost mult mai pragmatic, arătând că într-adevăr cunoaşte foarte bine situaţia legislativă şi primăria, acolo unde a fost timp de 12 ani viceprimar. „Eu îmi aduc aminte foarte bine şedinţa în care s-a votat acordarea acestui teren către Cameră. Şi îmi mai aduc aminte că s-a discutat clar asupra valorii. Şi acest contract s-a făcut pe baze legale, pe baza legii concesiunii. Aceasta stabileşte foarte clar valoarea concesiunii şi tarifele percepute. Această clădire este superbă, face o deschidere urbanistică şi arhitecturală pentru întreaga zonă, dar noi trebuie să ţinem cont de cadrul legal”, a spus, la rândul său, Orza.

Ioan Răducanu a venit cu o altă propunere. Mai precis, el ar prefera ca terenul respectiv să fie vândut Camerei, la preţul pieţei, dacă se află în domeniul privat al primăriei, respectiv să fie prima dată trecut în domeniu privat dacă se află în domeniul public, şi ulterior vândut Camerei.

Toţi candidaţii prezenţi au susţinut transparenţa bugetară la primărie, solicitându-se organizarea de licitaţii publice, respectiv online. De asemenea, s-a insistat asupra adaptării personalului instituţiei la cerinţele actuale în scopul îmbunătăţirii raporturilor cu publicul, dar şi scurtarea pe cât posibil a perioadei de acordare a diferitor avize.



35Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor