Trebuia să ardă în „câteva zile”

Craterul Darweze nu s-a format în mod natural, ci dintr-o eroare umană. Povestea începe în anul 1971, când geologii sovietici efectuau explorări în regiune în căutare de zăcăminte de gaze naturale. În apropiere de satul Derweze (cunoscut și ca Darvaza), au amplasat o platformă de foraj deasupra unui strat subțire de rocă.

În mod neașteptat, solul a cedat sub greutatea echipamentului, provocând prăbușirea unei cavități subterane umplute cu gaz metan. A rezultat un crater imens cu un diametru de aproximativ 70 de metri și o adâncime de 20 de metri.

Pentru a evita o scurgere periculoasă de metan (gaz cu potențial letal și cu efect de seră foarte puternic), oamenii de știință sovietici au decis să aprindă gazul, sperând că acesta se va epuiza în câteva zile. A trecut o jumătate de secol și flăcările încă ard.

Ce se întâmplă astăzi în jurul craterului?

Craterul este activ și în prezent – o flacără naturală uriașă, vizibilă atât ziua, dar mai ales noaptea, când devine un spectacol fascinant și înfricoșător. Gazul continuă să iasă din adâncuri și să ardă, fără pauză, într-un zgomot constant asemănător unei suflări de dragon.

Deși nu există infrastructură turistică dezvoltată în jurul craterului, acesta a devenit una dintre cele mai populare atracții pentru turiștii temerari care vizitează Turkmenistanul. Se poate campa în apropiere, iar tururi off-road cu mașini 4×4 pornesc din capitala Ashgabat și se întind în jur de 4-5 ore, până la Derweze, la circa 260 de kilometri spre nord.

În ultimii ani, autoritățile turkmene au luat în calcul închiderea craterului, considerându-l o risipă de resurse energetice. Însă, până acum, planurile nu au fost implementate, iar focul continuă să atragă aventurieri și fotografi din întreaga lume.

Legende și povești

Deși formarea craterului este bine documentată, localnicii au început să-i atribuie o serie de povești și semnificații mistice. Se spune că zona era evitată de păstorii nomazi încă dinainte de explozia craterului, din cauza mirosului de gaz și a pământului instabil.

După 1971, porecla „Poarta către Iad” a prins rădăcini, alimentată de imaginea bizară a unei gropi uriașe arzând în deșert. Unii localnici cred că este un „semn de pedeapsă divină” pentru exploatarea nesăbuită a resurselor naturale, alții spun că spiritele păzesc flăcările și nimeni nu ar trebui să coboare vreodată acolo.

În 2013, exploratorul canadian George Kourounis a coborât în crater cu echipament special pentru a preleva mostre de microorganisme – devenind prima persoană care a pășit vreodată pe fundul acestuia. Descoperirile lui au contribuit la înțelegerea vieții în condiții extreme, asemănătoare celor de pe Marte.

Deșertul Karakum și Turkmenistanul

Craterul Derweze se află în centrul Deșertului Karakum, unul dintre cele mai aride și izolate locuri de pe planetă. „Karakum” înseamnă „nisip negru” în turkmenă, iar peisajul este un amestec hipnotic de dune, stepe uscate și câmpuri de gaz.

Aici, temperaturile pot urca vara la peste 45°C, iar iarna scad sub zero. Cu toate acestea, zona are o biodiversitate surprinzătoare, cu specii adaptate la condițiile extreme, iar nomazii turkmeni încă traversează pustiul cu caravane, menținând tradiții vechi de secole.

Altfel, Turkmenistanul oferă și alte atracții turistice:

• Capitala Ashgabat: O metropolă unică, considerată cea mai „albă” capitală din lume, cu peste 500 de clădiri din marmură albă. Orașul e un amestec de opulență și izolare, cu bulevarde largi, fântâni uriașe și monumente ciudate (precum o statuie aurită a fostului președinte pe un turn rotativ);

• Parcul Național Köpetdag: La marginea Ashgabatului, parcul oferă trasee montane spectaculoase, izvoare minerale și oportunități de drumeții. Ideal pentru a scăpa de monotonia deșertului;

 

• Ruinele din Merv: La 400 de kilometri de craterul din deșert se află unul dintre cele mai importante situri istorice din Asia Centrală, fostă capitală a mai multor imperii. Astăzi, Merv face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO și oferă vizitatorilor ruine impresionante, ziduri antice și mausolee bine conservate;

• Kunya-Urgench: Un fost oraș important pe Drumul Mătăsii, cu minarete, mausolee și construcții islamice medievale. Este o alternativă istorică și mai puțin turistică la orașele uzuale din Asia Centrală.