Muzică sârbească, târg cu de toate, premii pentru cei mai buni producători locali de vin, pleșkavițe și purcei la proțap: astăzi, este ultima zi de distracție a celei de-a 67-a ediții a evenimentului din fermecătorul orășel voivodinean, iar motive pentru a străbate cei 77 de kilometri dintre Timișoara și Vârșeț sunt cu duiumul.

Sârbii sunt renumiți pentru pofta de viață și cheful de distracție, iar cea de-a 67-a ediție a Zilelor Culesului de Struguri la Vârșeț nu a dezmințit renumele. Forfota a continuat până foarte târziu în noaptea de sâmbătă spre duminică în centrul orașului și, după concertele și festivitățile de premiere a celor mai bune vinuri noi din zonă pe scena mare a Sărbătorii, žurke-le /chefurile s-au mutat cu tumult în corturile din jurul proțapurilor cu purcei și berbeci.

Tone de pleskavițe s-au vândut la foc continuu, Prin târg, se vând cam de toate, de la cactuși la puști cu aer comprimat, de la prosoape și șosete turcești la dulciuri, picturi, bijuterii, papagali vorbitori și perne cu chipul lui Tito sau al lui Putin. Ici-colo, nu prea multe, sunt și tarabe cu obiecte cu specific local, costume populare, obiecte brodate cu crucea și numele Sfântului Sava, ciorapi de lână înflorați, opinci, lemn sculptat, răchie și plăcinte tradiționale. Ce se găsește mai greu? Tocmai mustul, care se vinde repede, în cantități mult mai mici decât pofta mușteriilor. Astăzi, sărbătoarea a reînceput cu paradă, carnaval, premii de tombolă parașutate din avion, și va continua până la miezul nopții cu concerte și petreceri.

Conform organizatorilor, Zilele Culesului de Struguri atrag anual cca 200 000 de oameni în orășelul cu 35 000 de locuitori, iar mulți dintre vizitatori vin din România, mai cu seamă din Timiș și Caraș-Severin. Ediția acestei toamne are și un scop umanitar: sprijinirea familiilor afectate de incendiile recente. De asemenea, o parte din fondurile adunate vor fi folosite pentru un studiu privind reabilitarea pădurilor de pe Dealul Vârșețului.

În Banatul de Sud se află 1.730,69 ha de vie, dintre care 1.405,48 ha sunt în zona Vârșețului. Vinul „de suflet” al Vârșețului este Tamjanika alb, foarte parfumat, cu note florale și condimentate. Pe lângă el, savuroase sunt însă și Riesling-ul italian, Sauvignon Blanc, spumantele clasice și rarisimul Tamjanika negru.

Conform statisticilor oficiale, Vršački Vinogradi AD produce anual între 8 și 12 milioane de litri de vin. În acest an însă, canicula și seceta îndelungată au afectat și viile Voivodinei, strugurii s-au copt mai repede și, spun viticultorii, producția va fi mai mică, vinul va fi mai puțin, dar mai bun, mai dulce și…mai scump. Din cauza stresului hidric și termic, strugurii s-au cules mai ales noaptea, pentru a păstra toată aroma bobului și-a vinului.

foto: M.D.