Este vorba despre Goetheanum, conceput de filosoful și gânditorul austriac Rudolf Steiner (1861–1925), fondator al antroposofiei, al agriculturii ecologice și creator al pedagogiei Waldorf, printre multe altele. Clădirea poartă numele poetului german Johann Wolfgang von Goethe.

Structura actuală din beton a luat locul primei clădiri din lemn, care a ars în 1922 și care a fost făcută din panouri curbate cu aburi, în acord cu viziunea lui Steiner despre o arhitectură organică și expresionistă. Construcția celei de-a doua versiuni a început în 1924 și s-a încheiat în 1928, la trei ani după moartea lui Steiner.

Goetheanum a fost gândit ca o materializare arhitecturală a idealurilor Societății Antroposofice, mișcarea ezoterică fondată de Steiner în 1912. Astăzi, clădirea funcționează drept sediu global al societății, care are filiale în 50 de țări și continuă să promoveze învățăturile lui Steiner.

Credința de bază a mișcării este existența unei dimensiuni spirituale obiective și tangibile, care poate fi studiată cu rigoare intelectuală, științifică, similar modului în care fizicienii studiază atomii sau undele electromagnetice. Ideea își are rădăcinile în spiritismul secolului al XIX-lea și în filosofia idealistă germană, provenind iîntr-o perioadă în care știința făcea constant descoperiri legate de ceea ce nu se vede – atomi, unde, forțe magnetice.

Steiner s-a implicat și în domeniul artelor vizuale. A ținut conferințe despre importanța culorilor, a editat o ediție a „Teoriei culorilor” de Goethe și a promovat un stil de pictură numit „culoare plutitoare”. Goetheanum conține exemple din acest stil: în sala principală de 1.000 de locuri se află o frescă psihedelică pe tavan, care ilustrează povestea evoluției umane. Una dintre scările mari este luminată printr-un vitraliu uriaș, roșu-sângeriu, provenit de la primul Goetheanum, ce îl înfățișează pe arhanghelul Mihail – o figură importantă în antroposofie.

Mai mulți artiști implicați în dezvoltarea artei abstracte au fost adepți ai antroposofiei, inclusiv Piet Mondrian, Wassily Kandinsky și Hilma af Klint. Aceasta din urmă, recunoscută postum drept prima pictoriță abstractă modernă, l-a întâlnit pe Steiner în 1908. I-a arătat lucrările ei „Picturi pentru Templu” – 111 compoziții create în 17 luni, inspirate de mesaje primite în ședințe de spiritism. Steiner nu le-a înțeles și i-a respins abordarea, ceea ce a făcut-o pe af Klint să nu mai picteze câțiva ani. A revenit însă în 1920, vizitându-l pe Steiner la Goetheanum, devenind membră a Societății Antroposofice și petrecând ani întregi în Dornach pentru a cerceta arhivele societății, încercând să deslușească sensurile spirituale ale lucrărilor sale. Astăzi, aceste arhive includ și scrisori de la Franz Kafka, un alt admirator fervent al lui Steiner.

În arhitectură, Steiner susținea că edificiile antroposofice trebuie să reflecte forma umană, evitând linii drepte și unghiuri drepte în favoarea curbelor și formelor organice. A proiectat mobilier special pentru Goetheanum și alte clădiri similare, într-un stil cunoscut ca „design Dornach”, aflat la intersecția dintre formele extravagante ale lui Gaudí și simplitatea mișcării Arts and Crafts. Mobilierul, sculptat din lemn fără ornamente, pare aproape cristalin, ca și cum s-ar fi format în mod natural sub straturi de rocă. Scaune, birouri, dulapuri, scări și chiar un pian vertical pot fi văzute în acest stil în interiorul clădirii din Dornach.

În total, Steiner a proiectat 13 clădiri, inclusiv primul și al doilea Goetheanum, dar și alte construcții din Dornach, precum Heizhaus („Casa Cazanului”), cu acoperișul său din beton care se înalță ca o flacără. Al doilea Goetheanum este considerat o capodoperă a arhitecturii expresioniste din secolul XX și un exemplu timpuriu de structură realizată exclusiv din beton expus, anticipând brutalismul cu decenii înainte. Arhitecți renumiți precum Frank Lloyd Wright și Frank Gehry au vizitat clădirea și și-au exprimat admirația pentru ea. Mii de alte case și clădiri din Dornach au fost construite ulterior în același stil, de membri ai Societății Antroposofice.

Goetheanum este deschis zilnic și oferă vizitatorilor multiple tururi ghidate. Biletele pentru adulți costă aproximativ 100 de lei. Pe parcursul anului, aici sunt găzduite conferințe pe teme de interes general, dar mai ales din domeniul învățământului, agriculturii, medicinei, terapiei etc.

foto: Wikipedia Commons