Pliantul, realizat de Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș cu sprijinul Asociației Culturale Ariergarda, vă prezintă 31 de conace și castele din Timiș.

Să ajungi, însă, la unele dintre ele este o adevărată aventură.

„Dacă ne așteptăm să existe o structură de primire, așa ceva nu există. Deși mergi cu mașina, dacă treci de poarta gardului care uneori există, alteori nu există, găsești cu totul altă lume. Trebuie să ai bocanci de munte, să tai urzicile. Sunt și excepții. Ești într-o mică aventură. Și noi am avut aventuri sau surprize. Sunt conace pe care le poți vizita cu minim de echipament, mai calci pe cărămizi, pe câte-o șopârlă, în unele nu poți să intri, există pază. Din cele 31 de conace, cam în jumătate se poate intra”, a spus profesor-inginer Ioan Gropșian, Ariergarda.

Ovidiu Forai și Ioan Gropșian, de la Ariergarda, au fost cei doi temerari care au bătut cu pasul și au cules informații și au făcut fotografii în aceste locuri.

Pliantul nu propune trasee fixe, ci vă oferă posibilitatea de a alege în funcție de interes și de condițiile privind mijloacele de acces la aceste obiective turistice. Conacele sunt cu precădere exemplificarea arhitectonică a perioadei iluministe şi romantice în Banat, în arhitectura lor regăsindu-se îndeosebi elemente baroce și neo-clasice. Chiar dacă unele conace sunt într-un stadiu de conservare acceptabil, unele chiar într-o stare foarte bună – Conacul Manase-Hodoni, Conacul Ottlik-Izvin, Conacul Vârgici-Sinersig și cele care adăpostesc instituții în orașele Jimbolia și Sânnicolau Mare – pentru toate riscul de degradare este prezent.

„Am stat de vorbă cu foarte mulți oameni, la fața locului, am întâlnit și conace care nu există, care sunt și ele trecute aici, al căror loc merită vizitat pentru că emană un parfum al vremurilor de altădată. A fost o muncă foarte faină, pe care am făcut-o în luna iunie. Vreo patru sau cinci conace sunt întreținute și până în 10-12 arată într-o stare în care ar putea fi aduse la normalitate. La unele se așteaptă pur și simplu ca ele să cadă…”, a spus Ovidiu Forai, Ariergarda.

Conacele au fost produsul unui anume nivel economic şi cultural direct dependent de un domeniu însemnat de teren arabil, lacuri și păduri, generator de mari venituri și aparținând de regulă unei familii nobiliare, care le-a dat și numele.

Au fost tipărite 1.000 astfel de pliante, iar ele se vor afla la infocentrele turistice din Timișoara și județ. Costul tipăririi a fost de 51 de bani pe bucată.

„Nu am propus noi un traseu al conacelor, urmează ca fiecare să aleagă în funcție de timp. Toate conacele pot fi văzute din afară. Am încercat să atragem atenția asupra stării în care se află aceste conace. În ceea ce privește conacul Nicolici, aici sunt discuții pentru a-l introduce într-un proiect european. Proprietarii au făcut demersurile din punctul lor de vedere. Vrem să-l reabilităm și să-l introducem într-un circuit cultural”, a spus Delia Barbu, directorul APDT.

Conacele unde funcționează instituții sunt cel mai bine întreținute.

„Instituțiile mai dau bani pentru o «farbă» (vopsea – n.r.), mai repară un geam. Cele care au fost revendicate, primite de proprietari, 99 la sută sunt în paragină. La conacul de la Herendești cresc copacii prin tavan. Ele trebuie integrate în ceva util”, a mai spus Ovidiu Forai.

La realizarea materialului au fost folosite și lucrările „Județul Timiș – Cetăți, castele și conace”, Dinu Barbu, Editura Eurostampa, 2015 ; „Nobili Bănăţeni” – internet; „Lista monumentelor istorice ale județului Timiș” și „Enciclopedia României”.

În material nu au fost incluse conacele din Timişoara sau Lugoj, ele fiind incluse într-o multitudine de alte obiective pe care cele două municipii le oferă turiștilor.

Pliantul, împreună cu lista conacelor, îl puteți găsi atașat acestui material, în format pdf.