Semnificaţia iniţială a zilei de 1 Mai a fost de mult pierdută, iar lumea de astăzi nu mai oferă de loc o seminificaţie asemănătoare acestei zile de primăvară. ziua de 1 mai a fost decretată Ziua Internațională a Muncii în anul 1889, după Congresul Internaționalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
Decizia Internaţionalei Socialiste a fost luată după ce în 1886, la trei zile după protestele municitorilor din Chicago, un număr de patru protestatari au fost ucişi de poliţie, iar numeroase alte persoane au fost rănite de intervenţia în forţă a forţelor de ordine. După demonstraţiile din Piața Heymarket din Chicago, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți, conform wikipedia.org.
Evenimentele acelei zile au escaladat şi numărul victimelor a crescut simţitor. “În seara aceleași zile, a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști. Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, din care câțiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante, violente, au fost judecați. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre aceștia au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8”, conform wikipedia.
Ca urmare a demonstraţiilor din acel an de pe 1 mai muncitorii au obţinut scăderea timpului de lucru al unei zile la opt ore fără scăderea salariului.
Din păcate autorităţile comuniste din blocul socialist au pervertit această sărbătoare internaţională, transformând-o într-o acţiune propagandistică. De aici au apărut şi celebrele mitinguri la care oamenii erau scoşi din fabrici şi duşi pe principalele bulevarde ale oraşelor pentru a ridica în slăvi regimul. Totuşi, evenimentul era şi o bucurie pentru populaţie, oamenii ieşeau la iarbă verde sau aveau la dispoziţie una dintre rarele ocazii de a mânca un mic sau să bea o bere la celebrele “mustării”, organizate de restaurantele din oraş.
Astăzi evenimentul corespunde cu, de exemplu, deschiderea ştrandurilor, dar mai ales cu exodul masiv al oamenilor spre locuri de picnic, cu mici, cârnaţi şi bere, cu petreceri în aer liber. Din păcate, aceste acţiuni lasă în urmă mormane de gunoaie, ceea ce a făcut ca autorităţile să interzică în mare parte acest tip de evenimente.
Fiecare român ar trebui să facă un exerciţiu de memorie şi cunoaştere şi să încerce să vadă dacă ştie de fapt care este semnificaţia acestei zile şi care este până la urmă modul în care percep acest eveniment.
Citiți principiile noastre de moderare aici!