Un top five al celor mai vândute titluri, în câteva dintre marile librării ale oraşului Timişoara arată că, în ciuda ofertei extrem de vaste din rafturi, lumea preferă căile bătătorite ale best-seller-ului făcător de vâlvă. Posterele cu ultimele apariţii editoriale şi lansările cu ştaif îşi fac şi ele treaba, scoţând banul din buzunarele concitadinilor.

La Librăria Humanitas „Emil Cioran”, „Walkiriile” lui Paulo Coelho ocupă un confortabil loc întâi pe lista celor mai cerute volume, pe-al doilea stă „Carte regală de bucate” de Principesa Margareta a României, iar pe-al treilea – „Cărţile care ne-au făcut oameni” de Dan C. Mihăilescu, urmată, pe poziţiile patru şi cinci, de „Fata care s-a jucat cu focul” şi „Castelul din nori s-a sfărâmat” de Stieg Larsson, respectiv de „Mănâncă, roagă-te, iubeşte” de Elizabeth Gilbert, un roman deja veteran în topuri.

În Cărtureştii de pe Mercy, lider la vânzări e Răzvan Mazilu cu „Oglinzi-Mirrors”, bucatele regeşti sunt tot pe locul doi, surclasând alte reţete culinare, tot celebre, dar fără blazon („Să gătim cu Jamie Oliver”). „Mănâncă, roagă-te…” e pe locul al patrulea, iar „Cimitirul din Praga” de Umberto Eco încheie onorabil topul.

La Diverta de pe strada Emanoil Ungureanu, lucrurile sunt clare şi la vedere. În ordine descrescătoare, clienţii librăriei cumpără Coelho, „Walkiriile”, Mircea Cărtărescu – „Frumoasele străine”, apoi „Obsesia” de P.C. Cast şi Kristin Cast şi, din „Jurnalele vampirilor” de L.J. Smith, ultimul volum scos pe piaţă.

La Cartea de nisip, lansarea vinde bine. Pe primul loc dă din aripi „Fluturele negru” de Radu Paraschivescu, al doilea e ocupat de „Provizoratul istoric” de Principele Radu Duda, iar al treilea de „Vând kilometri” de Mihai Barbu. Din nou pe locul patru se găsesc mâncărurile principesei, iar după ele vin, la egalitate, Umberto Eco şi „Blues de Timişoara”, o autobiografie a regretatului Bela Kamocsa.

Codrina Diana Tomov