„Situaţia de la Timişoara, cea a existenţei unei tabere ilegale de solicitanţi de azil, reflectată în ultimele zile de întreaga presă naţională, a scos la iveală o situaţie îngrijorătoare. Cei care solicită azil şi care în majoritatea lor provin din ţări precum Siria, Irak sau Afganistan preferă să stea în afara centrelor Inspectoratului General pentru Imigrări şi se expun unor riscuri majore. Iar aceste tabere improvizate, pe lângă faptul că reprezintă un focar de infecţie, pot crea un climat de nesiguranţă pentru cei care locuiesc în zonele învecinate. Trebuie precizat că în primele 6 luni ale acestui an, au fost identificate, potrivit statisticilor, aproximativ 2.000 de persoane care au depus cereri de acordare a unei forme de protecţie”, a transmis deputatul PSD de Timiș.

Ea susține că are informații conform cărora procedura de azil poate dura și un an, mare parte a timpului fiind pierdut din cauza faptului că judecătorii care trebuie să soluționeze eventualele contestații ale refugiaților sunt, la rândul lor, îngropați în dosare.

„Legislaţia actuală prevede ca pe timpul în care se judecă cererea de azil, solicitantul să beneficieze de dreptul la liberă circulaţie atunci când este cazat într-un centru deschis cum sunt cele, de exemplu, din Timişoara, Bucureşti sau Giurgiu. Din păcate, procedura de azil poate dura în România chiar şi un an, iar cea mai mare parte a timpului se pierde în instanţele de judecată şi asta pentru că nu există un complet de magistraţi specializaţi şi dedicaţi doar judecării acestor solicitări. Legislaţia actuală permite atacarea în contencios a soluţiei nefavorabile a Inspectoratului General pentru Imigrări la Judecătorie, iar mai apoi, în recurs la Tribunal, ajungându-se astfel la prelungirea termenului în care solicitanţii de azil pot rămâne pe teritoriul României”, a mai transmis Gavriliță.

În opinia ei, situația s-ar putea rezolva destul de simplu, prin formarea unor complete de judecată specializate doar pe aceste cazuri, ceea ce ar reduce semnificativ timpii de soluționare a unor eventuale contestații. Gavriliță nu precizează, însă, ce inițiative va avea în continuare pentru adoptarea acestui plan, fiind evident faptul că legislația actuală trebuie schimbată, lucru care ar putea dura chiar și mai mulți ani. De asemenea, rămâne de văzut în ce măsură propunerea ei respectă legislația internațională din domeniu și tratatele pe care România le-a semnat.

„Încărcătura magistraţilor din cadrul secţiilor de contencios administrativ, în sarcina cărora cade judecarea acestor dosare, este foarte mare, iar termenele sedinţelor de judecată se stabilesc la intervale de săptamăni, chiar luni de zile. Stabilirea unor complete de magistraţi dedicaţi exclusiv soluţionării cererilor de azil ar putea conduce la reducerea termenelor şi stabilirea cu celeritate, dacă solicitantul de azil capătă sau nu statutul de refugiat ori, după caz, a protecţiei subsidiare sau este expulzat din România. România are nevoie de asemenea complete de judecată specializate şi dedicate exclusiv judecării dosarelor de azil, iar acestea să fie înfiinţate atât la nivelul Judecătoriilor, cât şi a Tribunalelor de pe raza Curţilor de Apel din judeţele de frontieră sau cu risc de expunere la fenomenul migraţiei ilegale”,  concluzionează Gavriliță.

Articole pe aceeași temă:

[related-post post_id=”1875032″]

[related-post post_id=”1874221″]