Totul a început în luna septembrie a anului trecut, când consilierii locali au adoptat un studiu de fezabilitate pentru „modernizarea străzilor din piatră cubică din Timișoara”. Cele mai multe străzi ce ar trebui modernizate se află în zona Bălcescu, iar conducerea primăriei susține încă din 2013 că le va asfalta.

Conform documentului aprobat de consilieri, lucrările sunt estimate la 14,5 milioane de lei, adică peste 3,2 milioane de euro, și ar trebui să dureze 12 luni. Străzile vizate și care ar urma să fie asfaltate sunt: Argeș, Dr. Ioan Mureșan, Ludwig von Beethoven, Mitropolit Varlaam, Putna, Remus, Sfânta Rozalia, Sorin Titel, Toplița, Virgil Madgearu, Bela Bartok, Filaret Barbu, Arcidava și Romulus.

Nu toată lumea vede, însă, cu ochi buni acest proiect. Andrei Condoroș, un arhitect peisagist din Timișoara a transmis o scrisoare Primăriei Timișoara prin care cere stoparea proiectului de reabilitare și organizarea unei dezbateri publice.

„(…) prin prezenta vă aduc la cunoștiință că NU sunt de acord cu proiectul de reabilitare a celor 14 străzi pietruite din Timișoara, prin înlocuirea pietrei cubice cu un covor asfaltic. Solicit pe această cale: 1. Stoparea așa zisului proiect de reabilitare a străzilor pietruite (…) prin aplicarea de covor asfaltic; 2. Organizarea unei dezbateri publice REALE, pe tema reabilitării acestor străzi, cu invitarea deopotrivă a societății civile (îndeosebi a riveranilor) și specialiștilor în domeniile: istorie, arhitectură, peisagistică, urbanism, arheologie etc; 3. Propunerea în regim de URGENȚĂ a unor soluții de bun simț, pentru reabilitarea pavimentației, ținând cont de specificul zonei/cartierului istoric, în spiritul unui oraș care se mândrește, pare-se, cu moștenirea culturală și arhitecturală de peste, iată, 300 de ani”, se arată în scrisoarea arhitectului timișorean.

Acesta a explicat că zonele istorice în care acele artere se află ar pierde masiv din imagine prin asfaltarea acelor străzi.

„Zonele istorice pierd masiv din imagine odată cu înlocuirea pavimentului cu covor asfaltic. Zonele din care fac parte străzile menționate în programul de decopertare fac parte din zonele de protecție sau chiar parte integrantă a zonelor monument cartierul Elisabetin. A decoperta străzile în cauză și a le lipsi de imaginea deja încetățenită a pavajului din piatră cubică reprezintă știrbirea identității istorice a zonei și implicit a orașului”, a mai spus Andrei Condoroș.

De asemenea, în opinia lui, pavajul din piatră cubică este mult mai eficient decât asfaltul, având o durată de viață de câteva sute de ani, „cu întreținere minimală”. Spre comparație, arhitectul susține că un covor asfaltic are o durată de viață de 4-5 ani. Mai mult, și costurile sunt mai mici.

„În cazul străzilor de față, piatra cubică a fost pusă în perioada interbelică, având o vechime de aproape 90 de ani. Starea proastă locală se datorează lipsei îngrijirii curente și se poate remedia relativ ușor prin reașezarea pietrei cubice și a bordurilor unde este cazul. Vă atragem atenția că străzi pavate cu piatră cubică din perioada romană sunt încă în folosință curentă în Italia, deci criteriul vechimii nu se aplică în acest caz”, a mai scris arhitectul timișorean.

Nu în ultimul rând, el susține că prin asfaltarea acelor străzi va crește și volumul și viteza traficului. Cum ele sunt în zone rezidențiale, acest lucru va duce la scăderea calității vieții locuitorilor acestora.

Andrei Condoroș nu este singur în demersul său. În luna noiembrie, Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei a cerut Consiliului Local Timișoara același lucru, însă aleșii locali au decis că proiectul poate continua. Rămâne de văzut dacă demersul arhitectului timișorean va fi ascultat de conducerea municipalității.

Alte articole pe aceeași temă:

Pro sau contra asfaltarii strazilor cu piatra cubica din Timisoara. Nicolae Robu: Este o urgenta

Unda verde licitatiei pentru asfaltarea strazilor cu piatra cubica din Timisoara