„La ora actuală putem spune că nu avem stoc de cărbune. Avem 998 tone de cărbune stoc, dar suntem pe contracte în derulare, avem pregătite grafice de livrare”, spunea, în ședința AGA a Colterm din 5 octombrie, directorul interimar Cristian Mîțu.

„Colterm are, în momentul de față, mai multe contracte cu trei companii care pot să furnizeze cărbune pe care are, nu mai știu, undeva la 100.000 de tone contractate și care pot fi furnizate la cerere”, l-a completat viceprimarul Ruben Lațcău.

Lațcău: „Primele trenuri de cărbune sunt plecate înspre Colterm”

Același viceprimar al Timișoarei a explicat, miercuri, în contextul unei declarații de presă pe tema școlilor închise din cauza frigului, că „stocurile de cărbune nu se formează peste vară, peste vară se semnează contractele”.

„Cărbunele, dacă este depozitat în aer liber în luna august, poate să facă autocombustie. Sunt patru contracte semnate de către Colterm, prin care Colterm poate să cumpere. Doar pe un contract are 80.000 tone, pe cele patru poate să-și asigure toată iarna prin cărbune, dar noi nu ne dorim acest lucru, dorim să mergem pe surse hibrid. (…) Primele trenuri de cărbune sunt deja plecate înspre Colterm”, a declarat Lațcău.

Joaca de-a plimbatul hârtiilor pentru graficele de livrare

Situația nu este chiar așa de roz precum o prezintă viceprimarul Timișoarei. Un consilier local (Roxana Iliescu – Pro România) a făcut publică o parte din corespondența dintre Colterm și unul dintre furnizorii de cărbune, AMV Style. Reprezentanții firmei din Gorj au cerut încă din luna august o întâlnire cu cei de la societatea de termoficare pentru a stabili un grafic de livrare de cărbune. S-au și întâlnit, dar nu au stabilit nimic, astfel că, în 14 septembrie, furnizorul a mai trimis o hârtie către Colterm, prin care a cerut același lucru: un grafic de livrări.

Aceleași documente arată faptul că societatea de termoficare a Timișoarei a trimis în cele din urmă o solicitare către AMV Style pentru un grafic de livrare, dar abia în 5 octombrie, fix în ziua în care atât directorul Colterm, cât și viceprimarul Timișoarei le spuneau aleșilor locali din AGA despre stocul de cărbune.

Câteva zile mai târziu, adică în 14 octombrie, AMV Style răspunde solicitării Colterm, amintindu-le celor de la societatea de termoficare că s-a cerut încă din vară un grafic.

„Având în vedere data la care a fost trimisă propunerea graficului de livrare a cărbunelui energetic lignit – 5 octombrie 2021, raportat la faptul la solicitarea din partea subscrisei a fost făcută încă din luna august 2021, la momentul actual nu vă putem da un răspuns ferm, întrucât întârzierea generează dificultăți în pregătirea producției. (…)

Vă solicităm un termen scurt pentru a ne putea organiza și a depune toate diligențele în livrarea produsului contractat. (…) De asemenea, având în vedere majorarea prețului la combustibil și energie electrică, ce reprezintă circa 60% din cheltuiala efectuată în procesul de producție, vă supunem atenției propunerea de majorare a prețului obiectului contractului”, se arată în adresa semnată de Constantin-Viorel Petcu, administratorul furnizorului de cărbune din Târgu Jiu.

Recapitulare

Cum se prezintă așadar situația: furnizorul cere un grafic de livrări în august, conducerea Colterm și a PMT le-a spus consilierilor locali că totul e rezolvat și, exact în aceeași zi, Colterm cere graficul de livrare de la furnizorul care îi ceruse același lucru în august. Curat murdar! Furnizorul aproape nebăgat în seamă de Colterm spune acum că nu poate stabili exact când poate livra cărbune și cere și o majorare de preț. Contractul cu AMV Style este pentru 100.000 de tone de cărbune, iar Colterm s-a judecat cu societatea din Gorj din cauza facturilor neplătite. (La finalul articolului puteți vedea documentele!)

Societatea de termoficare a Timișoarei mai are un contract semnat în 2021, pentru 60.000 de tone de cărbune, cu SC Redolaj SRL din Oradea. Mai are și un contract semnat în 2020, valabil până în 2022, cu Movie Star SRL, pentru 100.000 de tone de cărbune.

Timișorenii, tot cu caloriferele dezmorțite

În timp ce Colterm și unul dintre furnizorii de cărbune fac schimburi de hârtii, cele 56.000 de familii racordate încă la sistemul centralizat de încălzire stau cu caloriferele dezmorțite. Colterm a început, de luni, probele la cald, dar furnizează energie termică în parametri reduși, la o temperatură de plecare din punctele termice de 35 de grade Celsius. Nici apa caldă nu e prea caldă.

Primarul Timișoarei Dominic Fritz vorbește acum despre „o furtună perfectă în economia globală”, de care Timișoara nu se poate proteja fără o soluție națională. Totul, din cauza prețului la gaz care a crescut văzând cu ochii.

Iar viceprimarul Ruben Lațcău spune că „la acest trend al pieței, nu știu cine va supraviețui în această iarnă”.

„În momentul în care prețul gazului crește de șapte ori, este evident că undeva există o problemă sistemică. La prețul de astăzi al pieței, o lună de iarnă ar costa undeva la 100 milioane de lei, doar gaz. Încasările totale ale Municipiului Timișoara nu ajung la 100 milioane de lei. (…) Suntem practic într-o situație critică, pentru că nu vom putea să menținem din încasări locale aceste prețuri peste iarnă. (…) Există posibilitatea la un moment dat ca facturile pe care Colterm le generează pentru a încălzi populația să nu mai poată fi acoperite de către primărie. Atunci va trebui să intervină guvernul. Dacă nu intervine guvernul, vom avea un lanț de falimente în toată țara”, explică Lațcău.

Cărbune nu este, gazul este foarte scump, iar cei din Primăria Timișoara își pun speranțele doar într-o soluție națională. Ce măsuri concrete a luat PMT tot anul pentru Colterm: a schimbat de mai multe ori directorul societății, a anunțat un concordat preventiv salvator, dar care nu s-a mai făcut, a instalat un nou consiliu de administrație, a angajat avocați externi sau a încheiat un contract, iarăși salvator, cu Banca Mondială.

editor Dan Oancia

Pe aceeași temă:

Timișorenii îngheață în case, Dominic Fritz așteaptă soluții naționale. „Timișoara nu se va putea proteja împotriva acestei furtuni perfecte în economia globală”