Proiectul transfrontalier „Living Heritage – an Unlimited Resource for Tourism Development”, implementat de Universitatea de Vest din Timişoara, în calitate de aplicant principal, respectiv de Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Timiş, Institutul Intercultural Timişoara şi Primăria Kikinda, ca parteneri, a ajuns în etapa organizării unei prime serii de activităţi formative. Ma precis, vor fi trei serii de cursuri destinate formării de ghizi, dar proiectul va cuprinde şi organizarea unei „şcoli de iarnă” pentru studenţi, tineri şi profesori interesaţi de analizarea patrimoniului cultural al Banatului.
Şcoala de iarnă va fi şi prima susţinută, aceasta va avea loc între 26 februarie şi 2 martie, la Universitatea de Vest Timişoara. Intitulată „Patrimoniu cultural şi dezvoltare regională”, aceasta este destinată studenţilor, elevilor şi tinerilor profesori din România şi Serbia interesaţi de problemele patrimoniului cultural.
Vor urma trei cursuri pentru ghizi la diferite niveluri. În intervalul 2 – 6 martie, Institutul Intercultural Timişoara va susţine la Buziaş, un curs de ghizi în comunităţi, în acelaşi timp, Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Timiş va organiza, tot la Buziaş un curs de ghizi pentru oraşe.
Ultimul din această serie de cursuri va avea loc în intervalul 9 – 13 martie, la Herculane, în organizarea Institutului Intercultural din Timişoara. Este vorba de un curs specializat, de valorificare a patrimoniului cultural.
În derularea şcolii de iarnă şi a celor două cursuri de ghizi vor fi implicaţi specialişti ai celor trei instituţii româneşti partenere în proiect, în vreme ce cursurile de valorificare a patrimoniului vor fi susţinute experţi ai organizaţiei „Mihai Eminescu Trust”. La cursuri sunt aşteptaţi participanţi din România şi Serbia, studenţi, elevi, actori culturali, tineri profesori, reprezentanţi ai comunităţilor locale, operatori de turism, precum şi orice alte categorii interesate de problemele patrimoniului cultural regional.
Prin aceste cursuri de ghizi ne adresăm celor din comunitatea locală, preoţi, profesori, cei care odată ce vor absolvi vor putea prezenta vizitatorilor tradiţiile locale, aşa cum sunt ele disponibile în cadrul comunităţii, fiind cunoscute de cei de acolo”, a declarat Corina Răceanu, reprezentanta Institutului Intercultural în proiect.
Tot Corina Răceanu a prezentat o constatare destul de neplăcută. Dintre toate arealurile bănăţene analizate în cadrul proiectului finanţat din bani europeni, cele din Timiş au fost cele mai puţin interesate de iniţiativă.
„Nu ştiu dacă e vorba de autosuficienţă, de lipsă de interes numai sau de rea voinţă, dar trebuie să recunosc că arealurile din Timiş unde am fost s-au dovedit cel mai puţin interesate de proiect”, a declarat aceasta.
Citiți principiile noastre de moderare aici!