Conform raportului prezentat de CJ Timiș, județul are un PIB per locuitor de 91% din media UE. De asemenea, PIB-ul pe anul 2021 al județului Timiș a fost de 55,5 miliarde de lei, jumătate din PIB-ul regiunii de vest.
„Asta arată o calitate a vieții mai mare ca media națională (situația PIB per locuitor), chiar și în pandemie. Ne ajungem ca în viitorii ani să atingem 100% în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor. Referitor la creșterea economică, județul este prognozat să fi avut 6,4%, fiind printre județele fruntașe. Clujul nu apare printre primele, ceea ce arată că ne vom întări”, a declarat Alin Nica, președintele CJ Timiș.
Tot raportul arată că Timișul este, după București, cel mai bun județ pentru investițiile cu capital străin, dar și un județ fruntaș ca exportator de materiale pentru industria auto, materiale plastice, cauciuc sau mașini. Județul este și printre singurele care exportă mai mult decât importă.
Bunăstarea populației
Timișul a avut anul trecut o rată de șomaj sub 1% și salarii nete peste media națională. Cele mai bine plătite domenii au fost ATI și structurile de apărare, iar cel mai puțin sectorul HoReCa, dat fiind și contextul pandemic. De asemenea, în ultimii 10 ani, chiar dacă populația României a scăzut, TImișul a avut o creștere de 4,3%, fiind o zonă favorizată de familii tinere.
Pentru viitor, CJ Timiș se bazează pe „trei piloni strategici” pentru dezvoltarea regiunii: un județ hub de investiții, model de dezvoltare și stil de viață sustenabil și județ de destinație, în contextul 2023.
Autoritățile locale au identificate riscuri pentru economia județului, luând în considerare situația la nivel mondial:
- Context regional instabil (migrație accelerată)
- Inflație ridicată (9,9% conform CNP)
- Lipsa forței de muncă disponibile (șomaj sub rata naturală)
- Provocări ale managementului lanțului de aprovizionare regional
De asemenea, aleșii locali au punctat și oportunitățile care județul le poate specula:
- Relocarea fluxurilor de capital și de producție din Rusia și Ucraina
- Migrarea forței de muncă din Ucraina
- Influx de turiști în regiunea DKMT generat de Capitala Europeană a Culturii – Novi Sad 2022, respectiv Timișoara și Veszprém în 2023
- Creșterea investițiilor străine directe în Timiș cu aproximativ 500 mil. euro în următoarele 36 de luni
Printre cele mai importante proiecte pe care CJ Timiș le are în derulare în următorii doi ani, menite să favorizeze economia județeană, se regăsesc: promovarea afacerilor din Banat, dezvoltarea infrastructurii de transport (A1 – Moravița, Centura Sud și Vest, drumul de la Aeroport la A1 și navigarea pe Bega), investiții în școli și sănătate, construcția stadionului sau revitalizarea conacului Mocioni.
Trimite articolul
Xah, gata, deja stiti tot? pai foarte bine, nu mai particip la recensamant.
Are PIB, dar nu are stadipn,sala,spital regional si multe altele.Traiasca si infloreasca connducerile intelepte ale judetului si Primariei !
Pai super bine! Doar cine nu vrea nu isi gaseste de lucru in Timis. Ce fain ar fi daca si administratia ar tine pasul cu privatul.
lipsesc explicatiile – ce inseamna POC, POCA, …
Are pib și cam atât. Banii la mitici. Timișoara nema stadion, nema sală polivalentă nema cam la investiți nationale.