La alegerile locale din Timișoara care vor avea loc pe 9 iunie vor fi câte 10 opțiuni de vot atât la primărie, cât și la consiliul local. De fapt, avem 10 partide și 2 independenți înscriși. Independenții Cristian Moș și Marian-Constantin Vasile nu doresc și un loc în consiliul, în timp ce două partide – PUSL și Partidul Patrioților – nu au candidat pentru primărie.

Joi, 9 mai, BEC Timișoara a și tras la sorți ordinea în care vor apărea candidații pe liste. A fost o singură tragere pentru ambele liste, iar cel mai mare noroc se pare că l-au avut cei din Alianța PSD – PNL, care vor fi primii. Urmează cei de la AUR și S.O.S. România.

Independenții care candidează la primărie vor apărea, ca de obicei, ultimii pe lista respectivă.

Mai precis, ordinea completă a partidelor care au candidați la Consiliul Local Timișoara va fi următoarea:
1. Alianța PSD-PNL;
2. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
3. Partidul S.O.S. România;
4. Partidul România Puternică;
5. Partidul România Mare (PRM);
6. Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER);
7. Partidul Umanist Social-Democrat (PUSL);
8. Partidul Patrioților;
9. Alianța Timișoara Unită USR-PMP-Forța Dreptei-UDMR;
10. Partidul Alianța Național Țărănistă.

De asemenea, pentru Primăria Timișoara, candidații vor apărea în această ordine pe buletinul de vot:
1. Robu Nicolae (PSD-PNL);
2. Sîrbu Ilie-Vasile (AUR);
3. Baș Ana-Marcela (S.O.S. România);
4. Coraș Daniel-Marius (Partidul România Puternică);
5. Moroianu Dumitru (Partidul România Mare);
6. Olajos Jani-Raul (REPER);
7. Fritz Dominic Samuel (Alianța Timișoara Unită);
8. Jianu Florin (Partidul Alianța Național Țărănistă);
9. Moș Cristian-Alin (independent);
10. Vasile Marian-Constantin (independent).

Vă reamintim, candidaturile au putut fi depuse, împreună cu semnăturile necesare, până pe 30 aprilie. La începutul lunii mai, deja se știau cei înscriși, iar recent a trecut și perioada în care s-au putut face contestații. Singurul candidat care a fost în această situație a fost actualul primar Dominic Fritz. Nu mai puțin de cinci persoane au contestat candidatura acestuia, dar fără succes.

Ca urmare a rămânerii definitve a deciziilor, Fritz a transmis că depunerea acestor contestații a avut două mize: ca „alegerile să se decidă de instanțe” și „să planeze (…) o umbră de ilegitimitate” asupra candidaturii sale.