Aleșii municipali au avut pe mese, la ședința care a avut loc luni, patru proiecte de hotărâre privind aprobarea rezultatelor finale ale evaluării anuale a managementului Filarmonicii Banatul, Casei de Cultură a Timișoarei, Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely și Teatrului German de Stat Timișoara.

Directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Gârboni, a luat nota 10 la evaluare, la fel și Pavel Dehelean, șeful Casei de Cultură, în timp ce directorul Teatrului Maghiar, Attila Balasz, a luat 9,88, iar cel al Teatrului German, Lucian Vărșăndan, a luat tot 9,88. Directorii celor două teatre trebuie să depună la primărie un proiect nou de management, pentru o perioadă de cinci ani.

Consilierul local din partea PSD, Ion-Ardeal Ieremia, regizor la Teatrul Național Timișoara, a atras atenția cu privire la calitatea evaluării. El crede că este foarte ciudat că aproape toți membrii juriului au dat nota 10 și că dacă se merge tot așa cu evaluările anuale, până în 2021, când Timișoara este Capitală Europeană a Culturii, nu se va schimba nimic.

„Vreau să ridic problema calității evaluării actului managerial în instituțiile de spectacole. Din toate actele care mi-au fost puse la dispoziție rezultă că a fost o evaluare făcută pe genunchi. Adică toate persoanele din juriu au dat pe bandă rulantă 10, ceea ce mie mi se pare dincolo de orice coincidență, urmând ca diferența să o facă un funcționar al primăriei. Problema este următoarea: fără o creștere a exigenței și o îmbunătățire a actului de evaluare a managementului cultural în Timișoara, Timișoara Capitală Culturală 2021 va arăta cum arată azi. Nu mă deranjează că fericitul domn Dehelean a trecut cu nota 10. Probabil că nici pe domnul Vărșăndan, de la Teatrul German, un manager remarcabil, nu-l deranjează că a trecut cu 9,88. Problema este alta: calificarea și caracterul foarte precis și aprofundat al analizei actului managerial. Eu cred că până la urmă schimbarea în bine a instituțiilor de cultură stă în această evaluare. Pentru că dacă eu, presupus director al unui teatru din Timișoara, știu că sunt evaluat așa «hai că suntem prieteni, știu că ești bun», inclusiv eu mă las cu exigențele mai jos. Pe de altă parte, dacă domnii au luat 10, înseamnă că atâta pot, atât e maximum. Deja avem o problemă. Nu este o problemă de persoane, este o problemă de abordare a analizei a actului managerial”, a atras atenția Ieremia.

Primarul Nicolae Robu a ținut să precizeze că singura persoană care nu a dat nota 10 la evaluări a fost un funcționar al primăriei, care face parte din juriu.

„Da, nu pare credibil ceea ce s-a întâmplat la toate instituțiile la care s-a făcut evaluarea. Dar trebuie să știți că evaluarea a fost făcută de către experți independenți. Noi, tocmai, ne-am dorit să optimizăm actul de evaluare și singurele note diferite de 10 au fost date de reprezentantul primăriei, de fapt. Deci, noi am contat pe experți independenți. Eu sunt mulțumit așa de prestația directorilor, dar nu sunt mulțumit la nivel de impecabil, întotdeauna este loc de mai bine”, i-a spus Robu.

În timp ce restul aleșilor locali au ascultat părerea lui Ieremia, consilierul PNL Simion Moșiu a ținut să pregătească o evaluare a spectacolelor. Moșiu acuză că unele spectacole lasă de dorit și că sunt nepotrivite pentru ca timișorenii să-și ducă copiii la teatru, așa că le recomandă unor părinți să stea mai bine acasă și să se uite la un film… porno.

„Eu sunt de acord, dar noi suntem puși în fața unui fapt împlinit, noi trebuie să votăm niște constatări făcute de independenți. Cu regret trebuie să spun, teatrul fiind un act de cultură, sunt spectacole la care nu v-aș indica să mergeți cu copiii. Sunt spectacole de la care părinții au plecat rușinați, cu copiii, pentru că au greșit și au venit împreună cu dânșii. Deci, calitatea actului de cultură și chestiunea asta, că noi suntem de avangardă și așa, câteodată depășește cu mult bunul simț și lumea nu mai înțelege nimic. Păi mai bine se uită la un film porno liniștit acasă decât la anumite spectacole. Aici mă refer la un spectacol scos de niște polonezi, deci nu de artiști români. Totuși, poate că ar trebui un filtru”, a precizat Simion Moșiu.

Replica a venit imediat, tot de la regizorul Ieremia: „Să știți că întreaga Renaștere abundă de nuduri. Eu nu știu cum s-au descurcat privitorii ăia, care intrau în biserică și vedeau doar nuduri, sfinți. Toate scenele respective pleacă de la perfecțiunea anatomică reliefată de antichitate. Dacă noi ne refuzăm frustețea și caracterul deschis al nudității noastre, s-ar putea ca mâine să purtăm văl islamic”, a conchis Ieremia.

Până la urmă, toate proiectele cu privire la evaluarea managementului instituțiilor de cultură au fost adoptate, fără ca aleșii municipali să aducă vreo modificare procedurii.