Potrivit studiului, 92% dintre educatori și 87% dintre părinți recunosc importanța educației socioemoționale, însă semnalează probleme recurente în mediul preșcolar: izolarea socială a copiilor, comportamente agresive care continuă și în afara grădiniței și o responsabilitate difuză între familie și instituția educațională.

Cadrele didactice indică drept cele mai frecvente comportamente problematice tendința de control asupra celorlalți copii (42%), manifestările emoționale intense precum furia și frustrarea (34%) și agresiunea fizică – lovire sau împingere intenționată (24%).

În urma experiențelor agresive repetate, cele mai des întâlnite efecte asupra copiilor sunt izolarea socială, excluderea din jocuri (42%) și refuzul participării la activități de grup (34%), semnale care, spun specialiștii, nu trebuie ignorate.

Analiza de impact a programului „Să fim prieteni – Fără bullying”, implementat în peste 270 de grădinițe din România, demonstrează însă că intervențiile structurate, aplicate consecvent la nivelul întregii comunități educaționale, pot produce rezultate semnificative.

Toți specialiștii care au beneficiat de formare și mentorat afirmă că au dobândit instrumente reale pentru prevenirea bullyingului, iar 64% dintre educatori au observat o îmbunătățire clară a colaborării cu părinții.

În rândul copiilor, progresele sunt vizibile:

• compasiunea față de colegi a crescut de la 89% la 96%;
• comportamentul de împărțire a crescut de la 76% la 84%;
• grija față de copiii mai mici a urcat de la 86% la 91%.

Și părinții confirmă schimbările: generozitatea copiilor a crescut de la 73,6% la 91%, curajul de a lua apărarea unui coleg de la 82,3% la 93,1%, iar respectul față de ceilalți copii de la 84% la 93,6%.

În ceea ce privește responsabilitatea fenomenului, 75% dintre respondenți indică părinții, urmați de grupul copilului (50%), copiii înșiși (48%), cadrele didactice (42%) și conducerea unităților de învățământ (12%). Majoritatea respondenților consideră însă că bullyingul este rezultatul mai multor factori, ceea ce reflectă o înțelegere corectă a complexității fenomenului.

Programul „Să fim prieteni – Fără bullying” nu influențează doar comportamentul copiilor, ci și relațiile dintre adulți. După implementare, 96% dintre cadrele didactice au remarcat îmbunătățiri în bunăstarea emoțională a copiilor, iar autoreglarea comportamentală a crescut cu 12%.

În plus, programul transformă relația grădiniță–părinți într-un parteneriat funcțional și contribuie la consolidarea comunității: sentimentul de apartenență a crescut cu 20 de puncte procentuale, de la 60% la 80%.

„Educația socioemoțională nu este un element secundar al educației timpurii, ci fundația pe care se construiesc relațiile, siguranța emoțională și incluziunea socială. Copiii vorbesc rar despre dificultățile de relaționare, de aceea adulții trebuie să fie atenți la semnale precum retragerea, refuzul de a merge la grădiniță sau manifestările de furie aparent nejustificate”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

În perioada 2023–2025, peste 3.600 de specialiști au fost instruiți, 550 de grădinițe au preluat metodologia, iar aproximativ 60.000 de copii au beneficiat de programul „Să fim prieteni – Fără bullying”, inițiat de Salvați Copiii România, cu sprijinul unei fundații finanțate de o mare companie.

Concluzia cercetării este clară: intervențiile timpurii, bazate pe dovezi științifice și aplicate coerent, pot preveni escaladarea violenței și pot construi medii educaționale sigure, în care copiii învață să relaționeze, să empatizeze și să se simtă acceptați.