Timișoara se află în plin proces de a-și înlocui vechiul Stadion „Dan Păltinișanu” (inaugurat în 1963) cu o arenă modernă, adecvată standardelor actuale. Decizia de a construi o nouă arenă, de peste 30.000 de locuri, a fost luată având în vedere starea avansată de degradare a vechii structuri și necesitatea unei infrastructuri sportive moderne în regiune. Desigur, și acesta a fost un alt proiect considerat esențial pentru oraș despre care în ultimii ani mai mult s-a vorbit decât s-a făcut ceva.

De exemplu, în 2015, fostul primar Nicolae Robu, actualmente consilier al președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, își prezenta planurile mărețe pentru revitalizarea zonei Olimpia, bazate pe o dorință mai veche a CJT de reconstrucție a stadionului. El propunea „un campus sportiv cum poate nu mai există în toată Europa”, vorbind despre două stadioane, unul nou cu peste 40.000 de locuri, o sală polivalentă cu 15.000 de locuri, un bazin olimpic, un hotel și câte și mai câte.

Întrebat la acea vreme cu ce bani vor fi realizate toate aceste investiții, edilul a explicat că deocamdată nu există decât un concept, iar sursele de finanțare urmează să fie identificate. 10 ani mai târziu, laitmotivul se menține.

Între timp, ideea a tot avansat, iar Consiliul Județean Timiș, proprietarul arenei, a reușit să lanseze o licitație pentru demolarea acesteia, suportată din bugetul instituției. Lucrările (care nu au fost lipsite de probleme), au fost desfășurate de o firmă din Cluj, respectiv de SMZ Impex, pentru aprox. 12 milioane de lei (2,3 milioane de euro). Această licitație a fost separată de cea pentru construirea stadionului.

Cum viitorul stadion din Timișoara ar urma să fie al doilea ca mărime după Arena Națională, investiția fiind estimată la cca. 140 de milioane de euro, de licitația pentru găsirea unei firme care să se ocupe de la zero de ridicarea acestuia s-a ocupat Compania Națională de Investiții (CNI), care intervine atunci când e vorba de structuri mari de infrastructură.

Vă reamintim, în documentația CNI sunt prevăzute 8 luni pentru proiectarea noii arene și 26 de luni pentru construirea propriu-zisă. Însă până când chiar va demara, CJT cu siguranță va încerca să mențină proiectul activ.

Să mai facem câțiva pași în timp. În perioada alegerilor din 2024 (locale și prezidențiale), pe la Timișoara s-au perindat diferiți lideri, care au susținut cu toții ideea construirii unei noi arene „Dan Păltinișanu”. De altfel, în aprilie 2024, într-o ședință specială, Guvernul României s-a reunit chiar în orașul de pe Bega, unde a aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții pentru noul stadion al Timișoarei. La acea vreme, premier era social-democratul Marcel Ciolacu.

„Hotărârea de Guvern de astăzi de aprobare a finanțării stadionului Dan Păltinișanu permite Companiei Naționale de Investiții să declanșeze procedura de achiziție a proiectării și a execuției bazei sportive. Din cele 30 de luni pentru proiectare și execuție, 8 luni sunt pentru proiectare. Dacă suntem inteligenți, în aceste opt luni de zile în care proiectanții vor proiecta noua bază, Consiliul Județean, în calitate de proprietar al bazei sportive, inițiază pașii și demersurile pentru a demola în aceste opt luni de zile actuala bază”, spunea atunci Alfred Simonis, cel care avea să ajungă noul președinte al CJ Timiș.

Alegerile au trecut, un nou guvern (condus de Ilie Bolojan) a fost format, iar adevărata situație financiară în care se regăsea România a ieșit la suprafață. Cum nu erau suficienți bani pentru mai nimic, din cauza reducerilor bugetare, premierul Bolojan și-ar fi dorit să amâne construcția mai multor arene, inclusiv a celei din Timișoara. Însă Alfred Simonis, proaspăt ales lider al CJ Timiș, a insistat ca investiția poate să meargă mai departe. În cele din urmă, pentru ca acest lucru să fie posibil, și-a asumat că instituția pe care o conduce va contribui cu 25% la cheltuieli. Măsura a fost justificată de premierul Bolojan prin necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare și de eficientizare a investițiilor – ideea fiind că, dacă beneficiarii locali contribuie financiar, proiectele se vor derula mai responsabil.

„Am ascultat și de criteriile pe care domnul Bolojan le-a cerut pentru a fi construite stadioane, unul dintre ele fiind acela de a avea o echipă de fotbal. I-am spus premierului că o echipă de fotbal nu poate exista în prima ligă fără o bază sportivă și stadion și că Poli Timișoara este un brand pe cale să renască. […] Un al doilea criteriu la care a făcut referire premierul Bolojan era cofinanțarea pe care autoritățile locale o pun pentru un astfel de proiect. […] Am propus acest proiect de asumare din partea Consiliului Județean Timiș a unei cofinanțări de până la 20% (n.r. – la acea vreme) din investiția Stadionului «Dan Păltinișanu», noul stadion al Timișoarei. Lucrările de proiectare și de execuție, care se vor derula pe parcursul anului 2026 să fie finanțate exclusiv din acești 20%, care sunt cu siguranță peste 100 de milioane de lei, să fie finanțate exclusiv din acești bani, din acest buget, astfel încât să respectăm și această dorință a guvernului, de a suspenda finanțarea până în 2027”, spunea în iulie 2025 Alfred Simonis.

Dincolo de asigurările optimiste ale autorităților, o privire asupra datelor financiare ale Consiliului Județean Timiș din ultimii ani ridică semne de întrebare privind capacitatea reală de cofinanțare a unui proiect de asemenea anvergură. Execuțiile bugetare arată că, în perioada recentă, cea mai mare parte a investițiilor realizate în județ au fost finanțate din surse externe (fonduri guvernamentale sau europene), și mult mai puțin din veniturile proprii ale CJ.

Să ne uităm puțin la cifrele din 2024, disponibile pe cjtimis.ro.

În 2024, veniturile totale încasate au fost de aproape 640 de milioane de lei (125 de milioane de euro). Gradul de realizare a veniturilor a fost de 80%, ceea ce arată că planificarea de la începutul anului a fost prea optimistă – CJT a reușit doar 80% din ce a bugetat.

Apoi, avem venituri proprii încasate de aproape 426 de milioane de lei, însă veniturile proprii fără cote defalcate sunt doar de 117 milioane de lei. Aceștia sunt, de fapt, banii controlați de CJ, din care poate spune că face investiții. Dacă ne uităm la sumele primite de la bugetul de stat, începe să se vadă realitatea: CJ Timiș este masiv dependent de stat; mai bine de 80% din veniturile sale vin prin transferuri de la guvern. Concluzia e clară – din astfel de venituri reale nu ai cum să scoți aproape 200 de milioane de lei pentru stadion într-un an sau doi. Cofinanțarea stadionului este o sumă imensă în raport cu tot ce a investit CJ în total într-un an.

Matematica este simplă. Dacă stadionul costă aproximativ 700 de milioane de lei, iar CJT trebuie să asigure 25% din sumă, asta înseamnă o contribuție de peste 170 de milioane de lei. Dacă împărțim suma pe cei doi ani prevăzuți în documentația CNI pentru execuție, e nevoie de aproape 90 de milioane de lei anual – bani pe care județul nu i-a avut niciodată disponibili din venituri proprii. În 2024, CJT a reușit să investească doar 52,8 milioane de lei din fondurile sale reale pentru toate proiectele din județ. Aici apare problema: ca să strângă aproape dublu doar pentru stadion, cine pierde? Drumurile județene, școlile speciale, reabilitările începute și neterminate? Sau să deducem că arena va fi construită în ritmul în care vin banii – adică nu în doi ani, cum apare în prezentările optimiste, ci în patru, cinci, șase, pe măsura posibilităților financiare reale?

Fără un împrumut suplimentar – imposibil până în 2027 (pentru că CJ mai are un împrumut contractat anul acesta, de 257 milioane de lei, pentru 20 de investiții) – sau fără un sprijin consistent de la București, întrebarea nu este când va începe stadionul, ci de unde va găsi CJT suma pe care susține că o are deja.

De altfel, dacă tot am menționat acest împrumut pentru 20 de investiții, printre acestea este inclusă și renovarea energetică a Liceului Tehnologic Special Gheorghe Atanasiu. În ceea ce privește acest proiect, vă spuneam recent că lucrările bat pasul pe loc, iar CJT a reziliat unul dintre contracte, celălalt fiind cu mult în întârziere. Astfel, putem pune legitima întrebare: să înțelegem că Consiliul Județean Timiș sacrifică unele proiecte (promise și ele, la fel ca stadionul), pentru ca banii din credit să poată fi redirecționați către stadion?

Dar să trecem în revistă și anul 2023.

Veniturile totale încasate au fost de 581 de milioane de lei, veniturile proprii încasate (care includ banii trimiși de la stat) de 398 de milioane, iar la gradul de autofinanțare din venituri proprii (exclusiv cote) avem doar 92 de milioane de lei. Adică aprox. jumătate din cofinanțarea pe care va trebui să o achite pentru stadion.

Apoi, nu e ca și când în 2022 lucrurile ar fi stat prea diferit, deși a fost un an în care veniturile totale încasate au fost mai mari decât cele programate (de 133 de milioane de lei, față de 111 milioane, cât era preconizat). Totuși, veniturile proprii au fost de numai 32 de milioane de lei… Prin comparație, cofinanțarea cerută pentru stadionul „Dan Păltinișanu” este de aproape șase ori mai mare.

Consiliul Județean nu mai are capacitatea de a contracta rapid un nou împrumut de sute de milioane pentru stadion fără a depăși plafoanele legale de datorie. Orice suplimentare prin credit pentru stadion ar presupune realocarea banilor împrumutați de la alte proiecte sau așteptarea eliberării plafonului de îndatorare după 2027.

Dacă analizăm din ce sunt formate veniturile de dezvoltare ale CJ Timiș pentru 2025, observăm că instituția nu își prea finanțează singură proiectele, ci se bazează pe fonduri europene nerambursabile (FEN), pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe Planul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) etc. O mare parte din bugetul de dezvoltare este format din bani pe care CJ nu îi controlează.

Privind toate aceste date la un loc, devine greu de susținut ideea că județul Timiș își poate permite, prin forțe proprii, un proiect de anvergura noului stadion. Ani la rând, execuțiile bugetare au arătat aceeași dependență structurală de bani veniți de la Guvern sau din fonduri europene, cu venituri locale reale insuficiente pentru investiții majore.

Poate că între timp vor începe anumite lucrări pregătitoare în cursul anului 2026, însă aceste etape inițiale, deși sunt importante din punct de vedere simbolic, reprezintă totuși o fracțiune din costul total. Grosul investiției va depinde, în fond și la urma urmei, de alocările de la bugetul de stat.

Contactați de Tion.ro, reprezentanții CJT nu au oferit prea multe lămuriri cu privire la sursa finanțării, spunând că „construcția noului stadion Dan Păltinișanu va fi cofinanțată de către Consiliul Județean Timiș din bugetul propriu. Investiția se va derula pe o perioadă de 30 de luni, ceea ce presupune o cofinanțare eșalonată, fără a fi necesară alocarea întregii sume de la început. O parte din contribuția CJ Timiș va proveni și din economiile realizate prin eficientizarea activității și reorganizarea administrației județene”.

Rămâne întrebarea esențială – dacă bugetul arată așa cum arată și dacă abia se găsesc bani pentru investițiile, de unde va veni cofinanțarea pentru stadion? Pentru un proiect prezentat ca prioritar, răspunsul nu poate fi lăsat în zona promisiunilor optimiste și a ambițiilor nesusținute.