Primăria a pierdut două procese cu Inspectoratul de Stat în Construcții, la Curtea de Apel Timișoara, după ce a contestat procesele verbale ale inspectorilor ISC referitoare la „estetizările” cele două porți de intrare în oraș, de pe Calea Lugojului și Calea Aradului. Specialiștii de la Inspectoratul de Stat în Construcții au arătat că autorizația de construire a fost emisă ilegal, că primăria nu a făcut studiu de rezistență și că lipsesc o mulțime de avize din documentație. Magistrații Curții de Apel Timișoara au respins contestațiile primăriei și au menținut sentința Tribunalului Timiș. Motivarea sentinței Curții de Apel nu a fost publicată încă.

„Analizând acțiunea (…), instanța reține următoarele: prin procesul încheiat de pârâtul ISC, s-a constatat emiterea cu nerespectarea prevederilor legale, în baza unei documentații incomplete, a Autorizației de construire nr. 1407/24.10.2014, emisă pentru «Lucrări de tip d) – Lucrări de amenajare a spațiilor publice – Intervenții în regim de urgență privind Modernizare poartă de intrare în Municipiul Timișoara – Calea Lugojului». S-a reținut de către organul de control că autorizația a fost emisă în baza unei documentații incomplete, elaborată în neconcordanță cu prevederile certificatului de urbanism nr. 3564/15.10.2014, ale conținutului-cadru al documentației tehnice – pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, care nu conține avizele și acordurile legale necesare și nu este verificată potrivit legii”, se arată în sentința inițială a Tribunalului Timiș.

Reclamanții, adică reprezentanții Primăriei Timișoara, au solicitat anularea procesului verbal de control al ISC, „invocând în esență că pentru emiterea autorizației de construire nu era necesară întocmirea unei documentații tehnico-economice și nici avize, urmând ca acestea să fie prezentate ulterior emiterii autorizației de construire”.

Primăria ar fi trebuit să întocmească o documentație completă pentru lucrările de „estetizare” care s-au făcut la cele două porți de intrare în oraș, au concluzionat inspectorii ISC și magistrații. Mai mult, „lucrările de construcții au fost finalizate în 30 iunie 2015, fără să fie completată documentația de autorizare și execuție, care nu a fost regăsită nici la momentul controlului, adică în 17 octombrie 2017, după mai bine de doi ani de la recepția lucrărilor”.

„În ceea ce privește temeinicia constatărilor efectuate de către pârât prin procesul-verbal contestat, tribunalul reține că nu au existat critici și obiecții în ceea ce privește inexistența următoarelor avize: avizul unic pentru rețele existente (fila 9 a procesului verbal de control contestat), aviz deținător rețea apă, aviz deținător rețea canalizare, aviz deținător rețea electricitate, aviz deținător rețea gaze naturale, aviz deținător rețea telefonie, aviz RATT serviciu tehnic, avizul Statului Major General, aviz ANIF, aviz Retim Ecologic service SA, aviz Comisie de Circulație, avizul Serviciului Județean de Poliție Rutieră, lipsă aviz/acord/notificare PMT Serviciul Drumuri, Poduri și Utilități Hidrotehnice Biroul drumuri și poduri, Acord APM Agenția pentru Protecția Mediului Timiș, acordul Inspectoratului de Stat în Construcții (fila 10 și 12 a procesului verbal de control contestat). Nu au fost combătute constatările organului de control în ceea ce privește neprezentarea proiectului de rezistență privind consolidarea/ repararea elementelor structurale/ nestructurale ale construcției – inclusiv proiect privind introducerea unor elemente structurale suplimentare – în scopul evitării pierderilor de vieți omenești sau rănirii grave a persoanelor, precum și distrugerii unor bunuri materiale”, se mai arată în sentința inițială.

Practic, judecătorii spun că trebuia prezentat un proiect tehnic de execuție avizat de către expert tehnic și verificat de către verificator atestat, cum s-a arătat și într-o expertiză din 2014.

„Nu a fost prezentat proiectul de rezistență privind consolidarea/repararea elementelor structurale/nestructurale ale construcției – inclusiv proiect privind introducerea unor elemente structurale suplimentare – în scopul evitării pierderilor de vieți omenești sau rănirii grave a persoanelor, precum și distrugerii unor bunuri materiale. Conform propunerilor și soluțiilor expertului tehnic, menționate în expertiză, era necesară prezentarea unui proiect tehnic de execuție avizat de către expert tehnic și verificat de către verificator atestat. (…) Cu toate acestea, nu a fost completată documentația de autorizare cu proiect de rezistență solicitat prin Expertiza Tehnică”, mai scrie în sentința Tribunalului.

Totodată, primăria nu a avut nici studiu geotehnic – „nu a fost prezentat proiectul de sondaje și dezveliri fundații”.

Robu: Legalitate înseamnă una, inadvertență înseamnă alta

Primarul Nicolae Robu susține că nu a primit încă motivarea sentinței și că a descoperit și el inadvertențe și superficialități în munca funcționarilor din primărie. Spune că cei care au greșit trebuie să răspundă…

„Cei care au greșit trebuie să răspundă de greșelile pe care le-au făcut. Era într-adevăr, cum să vă spun, era de așteptat, după cum arătau anumite lucruri întâmplate, să se ajungă la această concluzie pentru că o anumită superficialitate s-a constatat în modul de derulare a lucrurilor. Păreau anumite inadvertențe. Eu nu am abilitarea să spun că erau ilegalități sau nu, dar anumite inadvertențe în derularea lucrurilor erau evident că s-au petrecut. Asta nu înseamnă că s-a prăbușit poarta de pe Calea Lugojului din astfel de cauze”, a precizat Robu.

Edilul-șef spune că lui i s-au dat toate garanțiile de legalitate.

„Legalitate înseamnă una, inadvertență înseamnă alta. Sunt cu totul alte și alte subiecte. Eu nu pot să spun decât că mie mi s-au adus toate garanțiile de legalitate și că eu nu am cerut niciodată, nimănui, să facă ceva ilegal. De aici plecăm. Dacă vezi anumite inadvertențe în derularea unor lucruri, asta nu înseamnă că aceste inadvertențe sunt ilegalități și nu înseamnă, spre exemplu, ceva ce nu s-a făcut chiar legal, posibil să fie ceva ilegal, eu nu știu ce a stabilit instanța, că ar fi ilegal, ar fi și cauză pentru prăbușire. Că s-au prăbușit lucruri construite în totală legalitate fără să fie vreo suspiciune măcar de ilegalitate, atunci când sunt fenomene naturale care depășesc anumite praguri”, a completat primarul.

Cât despre proiectul tehnic, care a lipsit cu desăvârșire, edilul-șef susține că… „depinde ce se face”. De altfel, și după tragicul accident în care un tânăr student și-a pierdut viața, Robu a precizat că porțile au fost doar „estetizate”.

„Depinde ce se face, oameni buni. Dacă umbli la structură e una, dacă umbli la aspect este alta. Nu îmi pierd vremea cu așa ceva, chiar nu îmi pierd vremea. Există instituții ale statului care se ocupă de subiect și care trebuie să descopere realitatea. Ce trebuie să stau eu să comentez astfel de lucruri? Nu intră în atribuțiile mele. Eu știu un lucru – când îmi vin mie documente la semnat, eu am semnături de la juriști că totul e legal, am de la aparatul de specialitate că este oportun. Nu eu stabilesc legalitatea. Nu cere nicio lege din țara asta ca primarul să spună că ceva e ilegal sau e legal. Da? Și atunci, eu nu o să stau să cataloghez eu legalitatea sau ilegalitatea. Eu preiau verdictele finale ale instanțelor de judecată pentru că ele sunt abilitate să stabilească dacă e legal sau ilegal ceva. Eu aș fi putut să am o vină dacă aș fi cerut cuiva să facă o ilegalitate sau aș fi știut că cineva comite o ilegalitate și aș fi tolerat-o. O să văd despre ce e vorba când îmi vine motivarea, atunci o văd”, a conchis Robu.

Două persoane au murit în timpul furtunii din 17 septembrie 2017, doar la Timișoara. Una dintre victime a fost studentul la Medicină de 24 de ani, Vlad Baici. Acesta intra în Timișoara, pe Calea Lugojului, când vântul puternic a răsturnat poarta de intrare în oraș. Aceasta s-a prăbușit fix peste mașina lui, decesul fiind instantaneu. Lucrările la poarta de intrare în oraș de pe Calea Lugojului au fost efectuate în vara anului 2015 și au costat, potrivit primarului Nicolae Robu, 200.000 de lei fără TVA, adică peste 50.000 de euro cu tot cu TVA. Nu s-a organizat licitație publică, ci vorbim despre o încredințare directă. Pe poartă stătea scris „Timisoara, orasul declansarii revolutiei romane din Decembrie 1989”.

În luna iulie a anului trecut, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a anunțat că face cercetări in rem în acest caz, opt persoane fiind cercetate penal pentru ucidere din culpă și infracțiuni la legea construcțiilor. La finele lunii noiembrie 2018, oficialii Primăriei Timișoara au luat decizia de demolare și a porții de pe Calea Aradului, reabilitată în același timp ca și cea de pe Calea Lugojului.

Articole pe aceeași temă:

http://www.tion.ro/imagini-video-cu-momentul-prabusirii-portii-de-intrare-in-timisoara-in-timpul-furtunii/1902796

http://www.tion.ro/poarta-de-intrare-in-oras-de-pe-calea-aradului-demolata-complet-de-primarie-trafic-blocat-in-secret/2150616

http://www.tion.ro/consilierul-primarului-robu-vine-cu-o-ipoteza-noua-in-cazul-prabusirii-portii-de-pe-calea-lugojului/1903111

http://www.tion.ro/poarta-pericol-public-de-pe-calea-aradului-ar-putea-fi-demolata/1929668

http://www.tion.ro/poarta-buclucasa-de-pe-calea-aradului-face-valuri-in-continuare-robu-e-decis-o-demoleaza/2018963

http://www.tion.ro/nicolae-robu-si-dan-diaconu-audiati-la-ipj-timis-in-dosarul-portii-prabusite-din-calea-lugojului/1974409

http://www.tion.ro/se-lucreaza-la-demolarea-panourilor-de-la-poarta-de-intrare-din-calea-aradului-circulatia-a-fost-inchisa/1930082

http://www.tion.ro/robu-primaria-nu-face-expertiza-la-poarta-de-intrare-in-oras-de-pe-aradului-nu-trebuie-perturbate-organele-de-ancheta/1906960

http://www.tion.ro/poarta-de-peste-50-000-de-euro-care-a-ucis-un-tanar-modernizata-de-primarie-in-2015-avea-beton-armat-si-beton-aparent-la-baza/1899760

http://www.tion.ro/opt-persoane-urmarite-penal-in-cazul-tanarului-strivit-de-poarta-de-intrare-in-oras-din-calea-lugojului/2075522