Reprezentanţii administraţiei locale au vorbit despre semnificaţia zilei de 3 August, declarată Zi a Timişoarei printr-o hotărâre de consiliu local din 1999, dată care marchează momentul intrării trupelor româneşti în Timişoara, la 3 august 1919, şi instaurarea administraţiei româneşti, despre caracteristicile oraşului şi evoluţia sa.
„Să fim cetăţeni ai acestui oraş este în acelaşi timp o mândrie, dar şi o obligaţie, obligaţia de a păstra viu spiritul Timişoarei. Avem datoria de a continua ceea ce au început înaintaşii noştri, pentru ca Timişoara să fie mereu un simbol, să fie din nou oraşul premierelor, oraşul deschis inovaţiei, oraşul florilor şi un model al dezvoltării economice, iar peste toate acestea să fie în continuare oraşul diversităţii, multietnicităţii, multiculturalităţii, multilingvismului şi aşa mai departe. Noi trebuie să ne respectăm unii pe alţii (…) Dincolo de asta avem şi datoria de a fi deschişi înspre modernizarea oraşului nostru, înspre schimbări uneori radicale în oraşul nostru, pentru a-l aduce în acord cu cerinţele civilizaţiei actuale şi a celei din perioada imediat următoare (…) Fie aşadar ca noi cei de astăzi să reuşim împreună, dincolo de partizanate politice sau de altă natură, dincolo de ceea ce în mod inevitabil ne şi desparte, să fim împreună atunci când trebuie să fim împreună şi când interesul comun al nostru, interesul oraşului nostru, o cere, pentru a face ca Timişoara să fie mai modernă, mai bine ancorată în Europa, mai cunoscută în lume”, a afirmat primarul Nicolae Robu.
Reprezentanţii municipalităţii au uitat, din nou, să-l invite pe fostul primar Gheorghe Ciuhandu la şedinţa festivă convocată cu ocazia Zilei Timişoarei. Robu a afirmat că Ciuhandu ar fi fost invitat să participe la acest eveniment. Fostul edil-şef al oraşului spune însă că nu a primit nicio invitaţie.
„N-am primit nimic, mă gândesc că trebuia să primesc până ieri şi n-am primit, dar nu-mi fac niciun fel de probleme, eu oricum sunt în concediu. Le doresc timişorenilor un an mai bun şi toate cele bune, iar administraţiei să continue programele pe care le-am început, că deocamdată numai astea văd că merg înainte, şi să înceapă altele noi tot din cele pe care le avem pe listă cu POR-ul, cu reabilitarea centrului şi canalul Bega şi celelalte”, a declarat, pentru www.tion.ro, Gheorghe Ciuhandu.
Tot în cadrul şedinţei de consiliu de vineri, oficialii primăriei i-au decernat, post-mortem, titlul de cetăţean de onoare al oraşului florarului Wilhelm Muhle. La festivitate a participat o strănepoată a lui Muhle, personalitate de care se leagă renumele Timişoarei de oraş al parcurilor şi al florilor.
Cum vineri în Parcul Rozelor a fost dezvelită o statuie care îl înfăţişează pe Wilhelm Muhle, primarul a afirmat că pe viitor acolo ar putea apărea şi un bust al lui Arpad Muhle, fiul florarului, care i-a continuat activitatea.
Consilierul local Adelina Tîrziu a propus ca începând de anul viitor în cadrul manifestărilor de Ziua Timişoarei să fie inclusă şi o expoziţie de flori, şi în special de trandafiri, propunere agreată de Executivul primăriei.
De asemenea, în cadrul şedinţei festive au fost omagiaţi scriitorii Cornel Ungureanu, Ivo Muncian şi Paul Eugen Banciu, la împlinirea vârstei de 70 de ani, iar Elena Morariu, fostă triplă campioană naţională, alergătoare de semifond şi recordmenă naţională, de altfel şi o fană înfocată a echipei de fotbal Poli, a primit o diplomă pentru întreaga sa activitate sportivă.
La şedinţa festivă de consiliu dedicată Zilei Timişoarei au fost prezenţi, printre alţii, şi preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, subprefectul Liliana Oneţ, şi mai mulţi reprezentanţi ai Corpului Consular.
Citiți principiile noastre de moderare aici!