Acum, viteza maximă de circulație pe acest tronson este de 80 km/h pentru trenurile de călători și 60 km/h pentru trenurile de marfă.

Întrebat, miercuri, la Timișoara, despre stadiul proiectului privind punerea în circulație a unui tren cu hidrogen care să lege Timișoara de Reșița, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, a explicat că acest proiect se află pe o listă complementară de finanțare din PNRR.

„Ruta din vestul țării este rută spre Reșița, pe listă complementară. Nu eu am făcut PNRR, l-au făcut niște deștepți înaintea noastră. Este o rută de rezervă. Asta nu înseamnă că nu poate să devină titular. Cu cât proiectul e mai matur și cine termină primul, acela devine titular în PNRR. Am dialog cu primarul Reșiței, îl sprijin cu tot ceea ce pot”, a mai precizat Grindeanu.

Calea ferată Reșița Nord – Timișoara Nord are o lungime de 95 de kilometri.

Vă reamintim, de Ziua Națională a României, în 2020, președinții celor două consilii județene – Alin Nica (Timiș) și Romeo Dunca (Caraș-Severin), alături de primarii celor două municipii, Dominic Fritz (Timișoara) și Ioan Popa (Reșița), au semnat un acord de parteneriat prin care să colaboreze pentru a moderniza infrastructura care leagă cele două județe.

Ruta de cale ferată Voiteg – Stamora Moravița – frontieră a fost cuprinsă în proiectul de modernizare tip train-tram pe care reprezentanții județeni din Caraș-Severin și Timiș îl vor realiza împreună, într-un parteneriat pentru dezvoltarea infrastructurii între cele două județe.

„Modernizarea căii ferate Timișoara – Reșița este un proiect cheie pentru conectarea Banatului de șes cu Banatul de munte. Mulțumesc Primăriei Reșița care coordonează proiectul și celorlalți parteneri, consiliile județene Caraș-Severin și Timiș. Proiectul se încadrează în viziunea noastră de a dezvolta serviciul de tren urban/metropolitan în zona urbană funcțională Timișoara. Lucrăm cu o echipă de experți internaționali pentru care avem asigurat suportul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare”, a spus acum primarul Dominic Fritz.

Scenarii

Studiul de prefezabilitate cuprinde trei scenarii pentru tronsonul Timișoara – Stamora Moravița – Frontieră și patru scenarii pentru tronsonul Reșița Nord – Voiteg, din care două scenarii sunt propuse spre o analiză mai detaliată în cadrul studiului de fezabilitate.

Potrivit reprezentanților municipalității, în următoarea etapă, cea a studiului de fezabilitate, se vor analiza următoarele variante:

Pentru traseul Timișoara Nord – Stamora Moravița – Frontieră (Componenta A):

1. Reabilitarea/Modernizarea tronsonului de cale ferată pentru o viteză de până la 120 km/h pentru trenurile de călători și 80 km/h pentru trenurile de marfă.

Acest scenariu presupune îmbunătățirea infrastructurii/suprastructurii existente, pentru sporirea vitezei de circulație până la 120 km/h pentru trenurile de călători, respectiv 80 km/h pentru trenurile de marfă, păstrând pe cât posibil aliniamentele existente. Conform acestui scenariu, se prevede o viteză de până la 120 km/h pe o distanță de cca. 90% din traseu și fără modificări majore ale traseului existent.

2. Reabilitarea/Modernizarea tronsonului de cale ferată pentru o viteză de până la 160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru trenurile de marfă.

Acest scenariu presupune îmbunătățirea infrastructurii/suprastructurii existente, pentru sporirea vitezei de circulație până la 160 km/h pentru trenurile de călători, respectiv 120 km/h pentru trenurile de marfă, de-a lungul întregului tronson, cu excepția primilor cca. 6,50 km identificați la ieșirea din stația CF Timișoara Nord, în interiorul zonelor urbane. Conform acestui scenariu, se prevede o viteză de până la 160 km/h pe o distanță de cca. 90% din traseu.

Pentru traseul Reșița Nord – Voiteg (Componenta B):

1. Reabilitarea/Modernizarea tronsonului de cale ferată pentru o viteză de până la 120 km/h pentru trenurile de călători și 80 km/h pentru trenurile de marfă – 60%

Acest scenariu presupune îmbunătățirea infrastructurii/suprastructurii existente, pentru sporirea vitezei de circulație până la 120 km/h pentru trenurile de călători, respectiv 80 km/h pentru trenurile de marfă, păstrând pe cât posibil aliniamentele existente. Conform acestui scenariu, se prevede o viteză de până la 120 km/h pe o distanță de aproximativ 60% din traseu și fără modificări majore ale traseului existent.

2. Reabilitarea/Modernizarea tronsonului de cale ferată pentru o viteză de până la 120 km/h pentru trenurile de călători și 80 km/h pentru trenurile de marfă – 75%

Conform acestui scenariu, se prevede o viteză de până la 120 km/h pe o distanță de aproximativ 75% din traseu și fără modificări majore ale traseului existent, cu excepția tronsoanelor compuse din aliniamente și curbe ce nu asigură retrasarea liniei cu parametrii pentru viteza de 120 km/h.

Obiectivul de investiții este prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență, Pilonul Tranziția spre o economie verde, Componenta 4 – Transport sustenabil, Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare.

Pe aceeași temă:

Acordul „train-tram” Timișoara – Reșița se extinde. Proiectul, „un munte de birocrație”

Grindeanu: Se vor cumpăra 12 locomotive care funcționează cu hidrogen. Investiție de peste 800 de milioane de lei