Mai mulţi revoluţionari l-au oprit pe primarul Nicolae Robu înainte de a intra în sală, nemulţumiţi de faptul că primăria a decis să ”cupleze” aceste manifestări, marcarea celor 24 de ani scurşi de la izbucnirea Revoluţiei cu acordarea titlurilor de cetăţeni de onoare pentru şapte militari cu merite deosebite, care au participat la misiuni în Irak şi Afganistan, au fost răniţi, iar doi dintre ei chiar au decedat. Revoluţionarii s-au declarat indignaţi de faptul că, la 24 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, Primăria Timişoara nu a considerat de cuviinţă să le ofere astfel de titluri şi celor care au luptat în Revoluţie. Unii s-au declarat umiliţi, alţii au ameninţat că vor pleca „dacă Armata rămâne”, pentru că Armata a tras în ei în 89.
Robu a făcut apel la calm şi le-a propus revoluţionarilor, în primă fază, să se pună cu toţii de acord şi să nominalizeze… o persoană care să fie distinsă cu titlul de cetăţean de onoare. Propunerea sa nu i-a mulţumit deloc pe protestatari, având în vedere numărul luptătorilor, dar aceştia au intrat în cele din urmă în sală. Ulterior, în plen, primarul a afirmat că va propune ca mai multe persoane care au luptat în Revoluţie să primească astfel de distincţii, după mai bine de două decenii.
„Suntem într-un moment special, în care cred că Timişoara dă din nou un semnal de înţelepciune şi, iată, reuşim să fim împreună, reprezentanţi ai revoluţionarilor, oameni care şi-au riscat viaţa în decembrie 1989, şi reprezentanţi ai armatei române, care după un început greu, în decembrie 1989, a înţeles cursul vremurilor şi s-a alăturat Revoluţiei. Vă mulţumesc tututor pentru înţelegerea complexităţii lucrurilor (…) Am aflat că niciun revoluţionar nu are calitatea de cetăţean de onoare al municipiului Timişoara şi cred că nu este în regulă. De accea, cred că ar trebui să purtăm discuţii, acum la 24 de ani de la Revoluţie, şi să decernăm astfel de titluri unui număr de revoluţionari. Vom avea şi revoluţionari care vor avea titluri de cetăţeni de onoare ai municipiului Timişoara pentru că aşa este drept, aşa este cinstit şi corect (…) Cred că se cuvine să acordăm onorurile noastre pentru cei care au reprezentat cu cinste România şi Timişoara în misiuni”, a declarat Robu.
„Câţi dintre cei care au murit pentru libertate, la Revoluţie, sunt cetăţeni de onoare ai Timişoarei?”, a urlat în continuare un bărbat din sală. În timp ce vorbea Robu, mai mulţi revoluţionari au început să strige în cor „Demisia”.
Consilierul local Radu Ţoancă le-a cerut să nu-l mai întrerupă pentru că altfel îi scoate afară din sală.
„Haideţi că v-a plăcut, în Decembrie 1989, când Armata a trecut de partea dumneavoastră. Vă rog să respectaţi instituţia numită Armata Română”, a adăugat primarul.
În cele din urmă, în şedinţa de luni au primit titluri de cetăţeni de onoare ai oraşului, pentru dăruirea, profesionalismul şi sacrificiul lor, dovedite în misiunile executate de către Armata României în afara graniţelor ţării, sublocotenentul Ioan Grosaru (post-mortem), sublocotenentul Ioan Lucian Leuştean (post-mortem), colonel dr. Augustin-Nicuşor N. Pegulescu, plutonierul major Nicola Ştefan Dănuţ, plutonierul Gabriel-Nicuşor Marin Badea, sergentul major Iovi Ion-Vasile Marius-Traian şi sergentul major Popa Marin Sorin-Cătălin. Acordarea titlurilor decernate acum a fost aprobată printr-o hotărâre a Consiliului Local Timişoara adoptată cu un an în urmă.
În cele din urmă, Tudorin Burlacu, preşedintele Asociaţiei „Frăţie, Egalitate, Colaborare şi Cooperare”, a admis că militarii care au stat în faţa lor şi au asistat la toată această revoltă n-au nicio vină, că nu sunt ei cei care au tras în 89, dar a cerut să fie demascaţi cei care au făcut-o…
Ședința a continuat cu discursurile mai-multor revoluționari. S-au fluturat steaguri și s-a prezentat „Proclamaţia de la Timişoara”.
Unii dintre vorbitori au cerut respect, alţii reforme în sânul partidelor politice. „Salut idioţilor, aşa spunea Petre Ţuţea, suntem un popor de idioţi. Noi v-am ales (…) Să renunţaţi la prostituţia politică! Noi nu avem nevoie de swingeri politici în această ţară”, a afirmat unul dintre liderii revoluţionarilor, Lucian Căldăraru, cerând „reforme puternice în toate partidele politice”.
La final, primarul Nicolae Robu le-a promis revoluţionarilor că anul viitor va fi marcată aşa cum se cuvine împlinirea unui sfert de veac de la evenimentele din decembrie 1989.
„Începutul a fost mai furtunos, dar apoi lucrurile s-au desfăşurat într-un mod onorabil… Peste un an vom sărbători un număr de ani rotund, un sfert de veac de la Revoluţie, o vom face aşa cum se cuvine. Peste un an, vom decerna un număr de titluri de cetăţean de onoare, iar Timişoara va avea inscripţii, aşa cum se cuvine, de oraş martir. Voi cere să se facă o etapizare clară a evenimentelor care au însemnat Revoluţia din decembrie 1989 şi, pe de altă parte, cred că se pot acorda drepturile care se merită pe rând oraşelor care îşi fac ordine. Nu cred că legea trebuie să trateze în bloc pe toată lumea (…) Aveţi promisiunea că voi acţiona în plan politic în acest sens”, a conchis Robu, făcând precizarea că nu poate oferi garanţii că aşa se va şi întâmpla în chestiunile care ţin de Guvern.
Revoluţionarii au părăsit sala de consiliu după ce au scandat „Azi în Timişoara, mâine în toată ţara”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!