Pentru români, pregătirea Paştelui înseamnă mai întâi curăţenia şi bucatele care se fac în casă. ”Curăţenia de Paşti” trebuie făcută în timp util, astfel încât gospodinele să aibă casa lună pentru primirea musafirilor pe parcursul celor trei zile de sărbătoare.
Preparatele de Paşti care în general nu lipsesc de pe masă sunt ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul. În comunităţile tradiţionale, ciocnitul ouălor se face după reguli care diferă de la o zonă la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitură (de obicei, bărbatul mai în vârstă), ce părţi ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie “pe luate”, “pe schimbate”, “pe văzute” sau “pe nevăzute”. Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.
În Banat, la micul dejun din prima zi de Paști, se practica tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite. Meniul acestei mese festive include ciolanul de porc fiert, ouăle albe și mâncărurile tradiționale în general, iar după acestea se continuă masă cu friptura de miel.
În Duminica de Paşti este bine să purtăm haine noi. Acestea simbolizează o “curăţare” trupească, dar şi sufletească. La români, acest obicei este strâns legat şi de venirea primăverii, hainele noi reprezentând faptul că omul este în armonie cu natura care se împrospătează şi revine la viaţă. De asemenea, în prima zi de Paşti, există obiceiul ca toată familia să se spele într-un lighean în care au fost puse ouă roşii şi bani de argint sau de aur, crezându-se că toţi vor fi astfel sănătoşi şi prosperi.
Iepuraşul de Paşti este un simbol păgân, emblemă a fertilităţii, asociat de creştini cu apariţiile lui Iisus după Înviere. Prima menţionare a iepuraşului ca simbol pascal apare în Germania, pe la 1590. În unele regiuni din această ţară se credea că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate altfel în noaptea dinaintea Paştelui.
Duminică spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca “A doua Înviere”, la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.
Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte. Conform tradiţiei, în Sâmbăta Mare şi în zilele de Paşti (duminică, luni şi marţi), nu se spală rufe, acest obicei fiind menţinut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.
La o săptămână după duminica Paştilor, în prima zi de luni, o parte dintre creştinii ortodocşi obişnuiesc să sărbătorească Paştele Blajinilor. Această sărbătoare mai este numită şi Prohoadele, Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor, fiind dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor.
Hristos a înviat!
Articole pe aceeași temă:
Credinciosii ortodocsi se pregatesc pentru noaptea de Inviere
Pastorala de Pasti a IPS Ioan: Timisoara a fost fara tara in ’89, dar nicio clipa fara Dumnezeu
Hristos a Inviat! Mii de timisoreni s-au adunat la Catedrala Mitropolitana pentru a lua lumina
Citiți principiile noastre de moderare aici!