Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi adusă sâmbătă seară, la ora 19, cu un avion special, la Aeroportul „Henri Coandă” Bucureşti, de o delegație specială condusă de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul. De la aeroport, lumina va fi dusă cu avioane de mici dimensiuni şi în Bacău, Iaşi, Suceava, Sibiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare şi Timişoara, pentru clerul şi credincioşii ortodocşi din aceste zone.
Sâmbăta Mare este ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paști. De obicei, în această zi se sacrifică mielul, care este simbolul lui Iisus în tradiția creștina. Atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit mielul lui Dumnezeu, simbolizând sacrificiul sau desăvârșit. În ziua de Paști, de pe masa creștinilor nu lipsesc preparatele tradiționale din miel, precum: drobul, borșul de miel, stufatul sau friptura.
În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paști și se asigură că întreaga casă este curată. Principala grijă a oamenilor înainte de sărbătoarea Sfintelor Paști nu este, însă, mâncarea, ci schimbarea hainelor, deoarece, la fel ca apa, haina are un rol purificator. Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăși noi, atât pentru ele cât și pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paști. Seara, ele pregătesc coșul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere. În el pun, de obicei, o lumânare, ouă vopsite, pască și cozonac.
În unele zone, se mai pun o bucată de slănină, șuncă, zahăr, făina, sare, usturoi, busuioc, cârnați și o coptura în formă de miel. Peste toate acestea se așterne ștergar. Înainte de miezul nopții, se pornește către biserică, unde credincioșii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujbă, oamenii merg la cimitir și aprind și acolo lumânări, şi duc bucate pe care le dau de pomană celor sărmani.
În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoţii, ea priveşte pe toţi oamenii.
La miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul “Veniţi de luaţi Lumină!”. În multe locuri, lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşti.
După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând “Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 03.00.
Preoții sfințesc coșurile cu preparate, iar, după slujbă, se dă dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului, astfel că merindele sfințite vor putea fi mâncate.
Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul “Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic “pesah”, care înseamnă “trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles “paseh”.
Articole pe aceeași temă:
Lumina de la Ierusalim ajunge sambata la Timisoara. Va fi adusa cu avionul
Citiți principiile noastre de moderare aici!