Înainte de Revoluție, Jimbolia a fost aleasă de mulți români ca punct de emigrare clandestină.

„Mulți supraviețuitori se feresc să vorbească din cauza retrăirii unor amintiri terifiante, în timp ce alte povești s-au stins odată cu declanșarea ultimului foc de armă a grănicerului sau cu ultima mușcătură a câinelui antrenat să atace la comanda „chiabur”. Și totuși, pentru că istoria nu trebuie îngropată în tenebrele uitării, exprimarea celor trăite se poate face prin artă”, au transmis reprezentanții Asociației Colț de Banat.

Asociația îi invită pe cei interesați la un vernisaj și performance de lectură în 21 octombrie, la ora 18, în ambianța pitorească a Muzeului „Stefan Jäger” din Jimbolia.

Expoziția itinerantă „După sărbătoare, sărbătoarea” se va deschide în 21 octombrie, la ora 18.00, fiind un proiect organizat de Asociația „Colț de Banat” în parteneriat cu „Eismann Bonifer Eismann Projekt”, Casa de Cultură a Orașului Jimbolia și Muzeul Presei „Sever Bocu” Jimbolia. Atmosfera va fi întreținută cu vinuri bune din Banat.

Evenimentul propune păstrarea memoriei colective printr-o instalație artistică inspirată din nișa feroviară, o expoziție de artă vizuală, recitări de poezii în limbile germană și română, dar și depănarea unor amintiri legate de migrație.

„De exemplu, masa lungă, construită din traverse de cale ferată – concept și design ale artistului Sven Eismann din Frankfurt – este acoperită cu artă: versuri din condeiul Katharinei Eismann. Autoarea, născută la Timișoara, împletește episoade autobiografice într-o hartă lirică de la cotul râului Main până la revărsarea Dunării și înapoi. Citatele de pe masă sunt conceptul designerului Susanne Mantz din Offenbach. Materialele simple și formele palpabile domină spațiul, invitând vizitatorii să ia loc la masă, să se lase în voia poeziei și a artei, să aprofundeze cele citite, să-și spună propriile povești. Tablourile supradimensionate ale lui Hagen Bonifer transformă expoziția într-o scenă de gară. Lucrările artistului au ca temă călătoria, lucrurile trăite şi lăsate în urmă, fața întunecată a istoriei, spațiile goale. Siluete de abia schițate apar în picturile „zgâriate”, asemănătoare unor ziduri ruinate de timp şi scorojite”, au precizat organizatorii.

În cadrul vernisajului va avea loc și o lectură în germană și română cu Katharina Eismann. Poeziile sunt traduse în limba română de Henrike Brădiceanu-Persem și vor fi citite de actrița Dana Ioana Niculescu.

Expoziția poate fi văzută până în 15 mai 2024.