Numeroși credincioși au venit duminică la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, pentru a participa la Sfânta Liturghie, unde a fost oficiată și Slujba Parastasului pentru mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu, la împlinirea a patru ani de la trecerea sa la cele veșnice. La slujba de pomenire au luat parte numeroşi credincioşi timişoreni, apropiaţi ai fostului mitropolit, oameni de cultură și profesori.

Nicolae Corneanu s-a născut în 21 noiembrie 1923 la Caransebeş, iar din 1962 a fost Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului. Provenind dintr-o familie preoţească – unchiul său Cornel Corneanu a fost secretarul episcopului Miron Cristea, iar tatăl, preot la Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Caransebeş, Nicolae Corneanu a urmat cursurile şcolii elementare şi pe cele liceale la Caransebeş (1934-1942), apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti, unde a studiat în perioada 1942-1946. După absolvirea facultăţii s-a înscris la doctorat, iar la 30 iunie 1949 și-a susținut teza cu titlul: „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului”, sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman.

În anul 1960 a fost hirotonit preot de către Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie, acelaşi an, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. A fost hirotonit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon Nou” din Bucureşti, la data de 15 ianuarie 1961, de către patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc la 22 ianuarie, în acelaşi an, în Catedrala Episcopală din Arad.

La 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române îl alege în scaunul de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului.

IPS Nicolae Corneanu este primul înalt ierarh care a recunoscut colaborarea cu securitatea. Tot Mitropolitul Banatului a fost cel care i-a deschis uşa Regelui Mihai, în 1997, de Sfintele Paşti.

Nicolae Corneanu a fost ales în anul 1992 membru de onoare al Academiei Române și membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost preşedintele de onoare a numeroase fundaţii şi societăţi. I s-a conferit titlul de „cetăţean de onoare” al oraşelor Timişoara, Lugoj şi Caransebeş. În anul 2000 i s-a Oferit ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce, conferit de Preşedinţia României.