222 de migranți au fost repatriați voluntar din România în ultimele 12 luni prin intermediul proiectului “Sprijinirea Programelor de Repatriere Voluntară Asistată și Reintegrare (RVAR) în România”, derulat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Biroul în România, în parteneriat cu Asociația Serviciul Apel.
Dintre aceștia, 45 au primit și un sprijin pentru reintegrare, în valoare de 3300 RON. Migranții au putut alege diferite forme de sprijin: material – mobilier de bază, îmbrăcăminte, alimente, plata chiriei; ajutor medical; achiziţia de echipamente profesionale sau materiale pentru demararea unei afaceri; cursuri vocaţionale; cazare temporară sau alt sprijin în funcţie de nevoile identificate. Sprijinul nu se acordă în bani ci doar în produse și servicii.
„De multe ori migranții nu știu ce vor să primească de acei bani. Ei discută însă cu consilierii OIM și, împreună, aleg soluția care i se potrivește beneficiarului cel mai bine. Faptul că nu pot primi banii în mână îi motivează să aleagă produse sau servicii de care fie au mare nevoie fie care le pot aduce beneficii pe termen cât mai lung”, au declarat reprezentanții OIM.
Antreprenoriatul a fost soluția aleasă de cei mai mulți dintre migranți, aceștia alegând să primească echipamente sau materiale pentru demararea unei mici afaceri. Soluțiile au fost diverse, adaptate fie specificului local din țara de origine a migrantului, fie calificării profesionale a acestuia.
Un exemplu de antreprenoriat este cel al lui Mary Jane, din Filipine. A sosit în România în martie 2012 cu contract de angajare. În februarie 2013 însă, și-a pierdut locul de muncă. A încercat să-și găsească altceva dar, la două luni de zile după întreruperea contractului, i-a expirat automat și dreptul de ședere în România. Nu a dorit să stea ilegal așa că a acceptat să se întoarcă în Filipine prin intermediul programului RVAR.
Sprijinul de reintegrare primit l-a folosit pentru a cumpăra stocul de produse necesar deschiderii unui magazin cu bunuri generale. Spune că vânzările au început când încă magazinul propriu-zis nu era încă construit dar, pe care, cu sprijinul familiei, a reușit să-l ridice în două zile. Este foarte mulțumită că are o ocupație și că poate avea un venit fiind aproape de cei dragi.
Alte exemple de produse achiziționate de migranți sunt mașini de făcut harissa (condiment specific Africii de Nord), materiale pentru deschiderea de șaormerii, materiale pentru micro ferme sau motostivuitoare.
Repatrierea voluntară este o posibilitate de întoarcere acasă, ca alternativă la returnarea forțată și se adresează străinilor a căror ședere este ilegală pe teritoriul României. De acest program mai pot beneficia și solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse sau cei care nu au primit însă o decizie negativă dar doresc să renunțe la cerere și să se întoarcă acasă.
Pe lângă repatrierea propriu-zisă și sprijinul de reintegrare, migranții care aleg să se întoarcă în țările de origine, mai pot beneficia de cursuri vocaționale sau de pachete sociale adresate celor aflați în dificultate.
Persoanele care doresc mai multe informații despre repatrierea voluntară se pot adresa: Biroului OIM în România, telefon 021 – 210.30.50/ 021 – 211.44.54, e-mail iombucarest@iom.int, www.oim.ro.
Proiectul beneficiază de co-finanţare din partea Uniunii Europene prin intermediul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) – Ministerul Afacerilor Interne, în cadrul Fondului European de Returnare, Programul Anual 2011, Programul General “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii”, contract nr. Ref.: RF/ 11.01–01.01.
Citiți principiile noastre de moderare aici!