Ostaşii care au ţinut piept ofensivei germano-maghiare asupra Timişoarei între 10 şi 17 septembrie 1944 au continuat să se întâlnească o dată pe an, să rememoreze acele zile de foc. La fiecare reuniune, tot mai puţini dintre ei aici. Şi tot mai mulţi în oastea cerească. Începând din acest an, ceremonia a rămas în grija descendenților eroilor artileriști din Timișoara.
În dimineața zilei de marți, 20 august 2013, la Muzeul Banatului a sunat trompeta, ca odinioară, pe front. Niciunul dintre veteranii de război din Regimentul 6 Artilerie Grea român cărora le este dedicată ceremonia nu a putut auzi sunetul ei. Nici chiar veteranul Constantin Călina, cel care din 1987 a inițiat în fiecare an întrunirea camarazilor artileriști, nu a mai avut astăzi puterea să participe la întâlnire.
În cadrul ceremoniei, preotul Marcel Vlaicu a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor şi veteranilor de război din Regimentul 6 Artilerie Grea român, iar profesorul Laurenţiu Mioc a subliniat contribuţia Regimentului 6 Artilerie Grea român la forţarea Prutului de către trupele române şi germane la 2 iulie 1941. Urmașii veteranilor au depus o coroană de flori la placa memorială a regimentului din holul Muzeului Banatului din Piata Huniade nr. 1.
“Înfiinţat în 1923, Regimentul 6 Artilerie Grea român a avut garnizoana de reşedinţă la Alba Iulia, comuna Floreşti (judeţul Cluj), Sibiu şi la Timişoara (sediul Muzeului Banatului din Piaţa Huniade nr. 1).
Acesta a participat la campania armatei române împotriva Uniunii Sovietice de la începutul acesteia (22 iunie 1941), sprijinind acţiunile de luptă ale trupelor române si germane la trecerea Prutului, trecerea Nistrului şi cucerirea Odessei.
După lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a alăturat Naţiunilor Unite, a luat parte în cooperare cu trupele româno-sovietice la acţiunile de luptă împotriva trupelor germano-maghiare, ce au dus la eliberarea zonei petrolifere din Valea Prahovei, eşecul ofensivei germano-maghiare asupra Timişoarei (10-17 septembrie 1944) şi revenirea nord-vestului Transilvaniei la teritoriul naţional al României (25 octombrie 1944).
Sub conducerea veteranului de război Constantin Călina, militarii din acest regiment au organizat începând din 1987 o aniversare în fiecare an la 20 august în memoria celor căzuţi pe câmpul de luptă, regimentul supravieţuind ofensivei sovietice declanşată la 20 august 1944 pe aliniamentul Iaşi-Chişinău. Aniversarea a fost cea mai longevivă manifestare a veteranilor de război din armata română”, explică istoricul Laurenţiu Mioc, nepot al unuia dintre eroii veterani.
Dacă în 1992 la întâlnirea veteranilor participau 78-80 persoane, iar anul trecut au mai dat onorul 5 veterani de război, în acest an niciunul dintre ei nu a mai putut fi prezent la reuniune. Urmaşii veteranilor de război ai regimentului au decis, la iniţiativa profesorului Laurenţiu Mioc, continuarea tradiţiei de comemorare a eroilor din Regimentul 6 Artilerie Grea român.
Ordinele de zi erau notate riguros și sunt și astăzi păstrate cu sfințenie. “Ele consemnează și întâmplări mai puțin obișnuite. Un astfel de eveniment s-a petrecut în data de 17 iulie 1941, la trecerea Nistrului. Malul românesc era mai înalt, de tip faleză, iar malul sovietic mai jos, ca o plajă. Acolo se aflau două cazemate, care barau trecerea armatei române. Erau ținte extrem dificile. Regimentul 6 Artilerie grea a primit ordinul ca din 75 de lovituri să le distrugă. După un calcul minuțios, artileriștii romaâni au distrus țintele din doar 15 lovituri, ceea ce i-a uluit chiar și pe ofițerii germani”, a subliniat Laurențiu Mioc, care a cercetat minuțios documentele regimentului.
Evenimentul de astăzi a fost organizat cu sprijinul Muzeului Banatului din Timişoara, Brigăzii 18 Infanterie Banat, Asociaţiei Veteranilor de Război—Filiala Timiş şi al Arhiepiscopiei Timişoarei.
Foto (c) fotosen.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!