Potrivit acestuia, raportul BNR, intitulat „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, indică un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, care a scăzut la 7,9% în 2025, în timp ce revenirea sub pragul de 3% este prevăzută abia pentru anul 2031. În același timp, datoria publică se apropie de limita stabilită prin criteriile de la Maastricht.

Marilen Gabriel Pirtea susține că documentul evidențiază acumularea unor dezechilibre bugetare generate de creșterea datoriei publice, nivelul redus al veniturilor la buget, cheltuielile rigide și costurile tot mai mari de finanțare.

„Dincolo de limbajul tehnic și de densitatea statistică, documentul transmite un mesaj limpede: România nu mai poate beneficia de luxul amânărilor. Modelul economic bazat pe expansiune fiscală, creșteri de venituri și deficite persistente și-a atins limitele, iar trecerea la o etapă de consolidare nu mai este opțională, ci inevitabilă.

Acest raport, de imediată actualitate, pornește de la un context internațional complicat în care datoria publică a redevenit o problemă globală, într-o lume marcată de tensiuni geopolitice, costuri ridicate de finanțare, nevoi de securitate și presiuni sociale.

În acest decor, România apare cu o vulnerabilitate proprie: datoria publică a crescut accelerat în ultimii ani, iar deficitele bugetare au devenit nu excepția, ci regula. Problema nu este doar nivelul datoriei, ci viteza cu care aceasta a urcat și cauzele care au alimentat-o.

Raportul indică o combinație toxică între cheltuieli rigide, venituri bugetare insuficiente, costuri mai mari cu dobânzile și o politică fiscală folosită prea des ca instrument de stimulare pe termen scurt”, explică Pirtea.

Raportul analizează mai multe vulnerabilități ale economiei

În analiza sa, rectorul UVT arată că raportul BNR nu se limitează la deficitul bugetar și nivelul datoriei publice, ci urmărește și alte elemente care influențează stabilitatea financiară, precum veniturile și cheltuielile statului, sistemul de pensii, companiile de stat, disciplina financiară din mediul privat, sistemul bancar și dezechilibrele externe.

În opinia sa, documentul descrie în detaliu problemele economiei, însă tratează cu prudență impactul social și politic pe care îl pot avea măsurile de corecție fiscală. Acestea ar putea presupune o colectare mai eficientă a taxelor, reducerea unor facilități fiscale, reforme administrative și o disciplină mai strictă în gestionarea banilor publici.

Aderarea la zona euro rămâne un obiectiv îndepărtat

Marilen Gabriel Pirtea mai arată că raportul evidențiază și decalajul dintre obiectivul aderării României la zona euro și situația actuală a economiei. Potrivit acestuia, inflația, nivelul dobânzilor și deficitul bugetar continuă să reprezinte obstacole importante în îndeplinirea criteriilor de convergență.

În concluzie, rectorul UVT apreciază că analiza BNR transmite un avertisment privind necesitatea unor reforme și a unei discipline fiscale mai stricte, pentru ca dezvoltarea economică să poată fi susținută pe termen lung.

„Raportul BNR este o analiză amplă și necesară, care pune în fața publicului o realitate incomodă, România nu este în criză de potențial, ci în criză de disciplină macroeconomică. Are resurse, poziție strategică, fonduri europene, capital uman și oportunități de dezvoltare, dar toate acestea pot fi erodate dacă statul continuă să funcționeze cu deficite mari și cu reforme amânate.

Mesajul de fond este că sustenabilitatea financiară nu se obține printr-o singură măsură și nici printr-un exercițiu contabil temporar. Ea cere consecvență, credibilitate, reforme și un pact politic minim în jurul ideii că prosperitatea nu poate fi construită durabil pe datorie”, încheie rectorul UVT.