La Consiliul Județean Timiș a fost lansat, miercuri, proiectul de sprijin pentru pregătirea documentației aferente proiectului „Gestionarea eficientă a deşeurilor în Depozitul de deşeuri nepericuloase din comuna Ghizela în vederea accelerării tranziţiei spre economia circulară”.

Instituția va beneficia de acest proiect și prin intermediul ei toți cetățenii județului Timiș vor fi deserviți de infrastructura nou creată în cadrul proiectului, deoarece în prezent facilitățile necesare fie nu sunt disponibile, fie necesită investiții de modernizare, astfel încât să facă față volumului de deșeuri ce trebuie procesate.

„Am depus o cerere de finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 pentru proiectul „Gestionarea eficientă a deşeurilor în Depozitul de deşeuri nepericuloase din comuna Ghizela în vederea accelerării tranziţiei spre economia circulară” prin care se realizează studiul de fezabilitate, studiul compoziției deșeurilor. Mai depunem o cerere pe POTT pentru finanțarea proiectului tehnic, a construcției stației de sortare, stație de sortare Ghizela, stație de tratare mecanică Ghizela, stație de compostare Ghizela și stație de colectare-transport în valoare de 45 milioane de euro”, a spus Cristina Iuliana Bot, consilier superior în cadrul CJT, manager de proiect.

Potrivit vicepreședintelui CJT Cristian Moș, care e și președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri (ADID) Timiș, sortarea nu funcționează așa cum ar trebui, în clipa de față, la nivelul județului Timiș.

„Și de aceea urmează campania agresivă, inclusiv din partea operatorilor, pe partea de sortare, urmează o campanie în care vom conștientiza cetățenii că în caz că nu sortează cum trebuie vor fi suprataxați sau va urma o campanie în care deșeurile, pentru că în clipa de față recunoaștem, în multe cazuri, în pubela neagră găsim deșeuri periculoase, cutii de vopsea, acele deșeuri vor rămâne pe loc. Mie îmi este clar că dacă în clipa de față nu conștientizăm că trebuie să ne ocupăm de sortarea deșeurilor, vom ajunge să plătim foarte mult. De ce? Pentru că dacă eu acasă nu sortez cum trebuie și pun deșeul în pubela neagră, cineva va trebui să intervină să sorteze cât de mult se poate din acel deșeu. Doi: dacă deșeul nu este sortat cum trebuie sau este contaminat ar putea să ajungă pe celulă, popular vorbind, să îl îngropăm, ceea ce în final va ridica enorm costul deșeului, costul de depozitare pe celulă”, a explicat Cristian Moș.

Președintele ADID Timiș a mai spus că mulți dintre cetățeni nu înțeleg că după ce deșeul pleacă spre Ghizela, e un sistem întreg: operator care colectează, stațiile de sortare sau stația de transfer care preia și sortează sau transferă deșeul respectiv și stația de deponeu de la Ghizela, unde ajunge tot deșeul menajer din județul Timiș, pentru că acolo se sortează și se poate sorta și se depune pe celulă.

„Tot deșeul din cadrul județului este gestionat în interiorul județului. Ceea ce vrem noi să facem cu acest proiect este să retehnologizăm tot ce înseamnă Ghizela, să mergem înspre o direcție în care nu mai depunem atât de mult deșeu pe celulă. Ceea ce ne cere Uniunea Europeană. Nu mai putem, chiar dacă am închis gropile destinate deșeurilor, noi trebuie să nu mai depunem pe celulă. Din cauza mirosurilor de la Ghizela, primim foarte multe plângeri. Am discutat cu operatorul, au fost deja echipe din ADID și urmează să monitorizeze ce se întâmplă acolo, am primit rapoarte lunare, am trimis aceste rapoarte Retim-ului și vom monitoriza în așa fel încât să acopere cum trebuie în așa fel încât să nu ajungă acolo păsări sau câini, am sesizat inclusiv Garda de Mediu. Eu sunt împotriva expresiei să aruncăm gunoiul sub preș, am zis hai să vedem unde e, să curățăm. Dacă nu arătăm care sunt problemele, nu le vom rezolva”, a mai precizat Cristian Moș.

Potrivit acestuia, o celulă la Ghizela trebuie să se închidă, să se facă recepția de către operator, dar CJT nu are treabă în această recepție.

„Noi vom începe licitația pentru o nouă celulă, având în vedere că în viitor se va acoperi și celula actuală, vom începe să pregătim licitația. Cantitățile de deșeuri sunt mai mari, asta o recunoaște toată lumea, decât în momentul în care s-a făcut proiectul (n.r. – deponeului de la Ghizela) pentru că populația a crescut, cetățenii generează mai multe deșeuri. Cheia pentru a reuși să generăm mai puțin deșeu e comunicarea și educarea copiilor”, a fost de părere Moș.

Acesta a vorbit și despre pubela maro în care se va introduce tot ce înseamnă biodegradabil.

„Voiam să o introducem de anul acesta, însă s-au modificat legislativ anumite puncte care nu ne mai lasă. Am întrebat dacă putem să o implementăm ca proiect pilot, răspunsul a fost negativ. Discutăm cu operatorul să facem teste pe anumite localități. În pubela neagră rămâne doar ceea ce nu este biodegradabil. Aici pot să dau un exemplu simplu: pamperșii. În străinătate, tot ce e în pubela neagră se transformă în energie. Ne uităm și în această direcție. Resturi de legume-fructe -în pubela maro”, a mai detaliat Cristian Moș.