Evenimentul a reunit reprezentanți ai administrației locale, ai echipei de implementare, precum și partenerii implicați în derularea proiectului, printre care operatorul de salubritate RETIM și Poliția Locală Timișoara.

Proiectul a presupus implementarea unui sistem modern de colectare separată a deșeurilor municipale, prin amplasarea a 100 de insule ecologice digitalizate, destinate colectării pe cinci fracții și deservind aproximativ 9.050 de apartamente din zone dens populate ale orașului.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 6 milioane de lei cu finanțare de la PNRR.

Sistem funcțional, cu provocări în adaptarea cetățenilor

Reprezentanții Primăriei Timișoara au subliniat faptul că proiectul răspunde atât obligațiilor legale, cât și necesității alinierii la directivele europene privind gestionarea deșeurilor.

„Prin implementarea acestor insule, a acestui sistem de colectare, realizăm colectarea pe fracții, care este o obligație legală și o aliniere la directivele europene, în vederea îmbunătățirii reciclării deșeurilor. Noi am susținut implementarea insulelor de colectare supraterane pe cinci fracții, respectiv hârtie-carton, plastic, metal, sticlă, biodegradabil și deșeuri menajere”, a declarat Camelia Bobei, șef serviciu în cadrul Serviciului Management Deșeuri și Salubrizare din cadrul primăriei.

Ea a precizat că sistemul este complet funcțional și că eforturile s-au concentrat inclusiv pe informarea și adaptarea cetățenilor la noile reguli de colectare.

„Așa cum v-am spus, toate sunt implementate, sunt funcționale, există graficele de colectare ale operatorului RETIM, precum și partea de informare. Când se trece de la un sistem de colectare la un alt sistem, cea mai greoaie etapă este partea de informare a cetățenilor și dorința lor de a se adapta cât mai repede la respectarea acestui sistem.

Am avut mai multe întâlniri cu asociații de proprietari, am avut întâlniri cu diverse persoane, atât la sediul nostru, cât și la sediile din teritoriu sau la colegii de la comunicare. S-au transmis informații, s-au făcut multe demersuri, am parcurs multe etape prin care să conștientizăm publicul, mai ales în privința colectării selective, care nu este întotdeauna foarte la îndemână atunci când ești obișnuit să pui reciclabilul într-o singură pubelă”, a mai adăugat ea.

Totodată, Camelia Bobei a menționat care sunt principalele dificultăți întâmpinate în etapa inițială de funcționare a sistemului.

„O problemă pe care am întâmpinat-o, dar care este rezolvabilă, a fost la început partea de accesare a cartelelor. Cetățenii nu știau cum să acceseze insulele cu ajutorul cartelelor. Le treceau prin fața insulelor, iar cititorul nu citea imediat. A fost nevoie să învețe să deschidă containerele.

De asemenea, a existat problema cantității de deșeu care poate fi introdusă în cuve. Volumul maxim era de 35 de litri pentru un sac. Dacă utilizau un sac mai mare, acesta nu intra în cuvă și era lăsat lângă container. Aceste aspecte sunt în curs de remediere. Per ansamblu, proiectul a fost un succes, pentru că toate insulele sunt funcționale, sunt implementate, iar feedbackul din partea cetățenilor, uneori pozitiv, alteori semnalând probleme, este în curs de soluționare”, a adăugat Bobei.

Din perspectiva operatorului de salubritate, RETIM a prezentat modul în care a fost adaptată activitatea de colectare și situațiile întâmpinate în teren.

„În acest moment am atins, să spunem, un apogeu, în care oamenii au înțeles cum să folosească atât cardurile, cât și fracțiile și ce tip de deșeu trebuie depus în fiecare fracție. Ca implementare, firma RETIM a introdus un traseu nou, astfel încât să respecte ridicarea separată a deșeurilor. În special, cuva galbenă de dinainte a fost împărțită în cuva albastră și cuva galbenă. Dacă înainte cuva galbenă era ridicată cu o singură mașină, în momentul de față ridicarea se face separat, cu două mașini, pentru albastru și galben”, a declarat Dragoș Tomescu, director operațiuni RETIM.

El a atras atenția asupra uneia dintre cele mai frecvente probleme care afectează funcționarea insulelor.

„Există, într-adevăr, câteva situații care ne pun în dificultate în procesul de colectare. Cea mai mare problemă este blocarea insulelor de către mașini parcate, care nu ne permit să deschidem insulele și să tragem containerele pentru a fi descărcate. De multe ori revenim ulterior, iar alteori, chiar și după revenire, insula rămâne blocată”, a mai spus Tomescu.

În acest context, RETIM colaborează cu Primăria pentru măsuri de informare și prevenție.

„Suntem în discuții cu Primăria pentru a implementa soluții de informare și conștientizare, astfel încât oamenii să nu mai parcheze în aceste zone. Între timp, folosim fluturași pe care îi punem în parbriz, explicând de ce nu este permisă parcarea acolo, pentru a putea ridica deșeurile”, a explicat Tomescu.

Dragoș Tomescu a prezentat și datele statistice privind utilizarea insulelor și gradul de accesare.

„Ca informații generale, cele 100 de insule sunt arondate unui număr de 9.050 de apartamente. Aproximativ 25% din cardurile livrate, atât fizice, cât și virtuale, nu sunt folosite. Ne întrebăm unde sunt ceilalți 25%. În perioada următoare vom face analize mai amănunțite, astfel încât să identificăm apartamentele care nu folosesc cardurile. Este posibil ca unele să fie nelocuite, însă 25% pare destul de mare.

Statistic, pentru luna noiembrie, ponderea accesărilor este următoarea: rezidual – 33%, biodegradabil – 21%, sticlă – 3%, plastic și metal – 23%, hârtie și carton – 19%. Procentul scăzut la sticlă nu este îngrijorător, deoarece sticla este valorificată și prin alte canale. Focusul nostru este pe fracția reziduală”, a adăugat el.

Rolul Poliției Locale în menținerea curățeniei din jurul insulelor ecologice a fost detaliat de Cosmin Strugariu, șef al Serviciului Protecția Mediului.

„Am parcurs aceste etape progresiv: avertizare, discuții, întâlniri, afișe. Am încercat toate variantele și, acolo unde am constatat că a existat voință, s-au aplicat și amenzi. Scopul acțiunilor nu a fost însă niciodată acela de a amenda sau de a da cât mai multe amenzi, ci unul preventiv, legat de calitatea vieții.

Dacă însă corelăm acest lucru cu parcarea mașinilor în perimetrul insulelor, care împiedică colectarea recipientelor, ajungem la situația în care insula este prea plină. Ne putem imagina următorul scenariu: un cetățean vine la ora șapte dimineața, grăbit spre serviciu, cu sacul de deșeu menajer. Cartela nu funcționează sau recipientul nu se deschide. De cele mai multe ori, din grabă, nu neapărat din rea-voință sau lipsă de educație, lasă sacul acolo și pleacă”, a afirmat Cosmin Strugariu.

În prezent, Poliția Locală lucrează cu trei echipe dedicate monitorizării insulelor ecologice și aplică, în primă fază, sancțiuni cu avertisment către asociațiile de proprietari, în vederea responsabilizării colective.

Reprezentanții RETIM au mai precizat că după perioada de sărbători, abia în luna februarie, vor mai face analize pentru a îmbunătăți și eficientiza procesul de folosire al insulelor ecologice digitalizate.

Recomandări esențiale pentru utilizatori

Pentru ca insulele să funcționeze în parametri optimi, RETIM reamintește câteva reguli de bază, valabile pentru toate cele cinci containere (verde, galben, albastru, negru, maro):

• plierea, turtirea sau chiar tăierea cartonului înainte de depunere
• golirea, clătirea la nevoie și strivirea ambalajelor reciclabile din plastic și metal
• introducerea unui singur sac la o acționare a cuvei
• folosirea exclusivă a sacilor de maximum 35 de litri
• utilizarea corectă a cardului/aplicației, menținând dispozitivul câteva secunde pe cititor
• neabandonarea sacilor sau a altor deșeuri în exteriorul insulei
• evitarea parcării în perimetrul insulelor pentru a nu bloca accesul utilajelor RETIM