Pornit la drum cu emoţii, de multe ori considerat prea puţin atractiv de conducerile şi profesorii universităţilor din România, dar superapreciat de studenţii participanţi, proiectul intitulat „Programul multi-regional integrat de stagii de practică pentru studenţi în vederea creşterii gradului acestora de angajabilitate”, şi-a propus şi reuşit să îi ajute pe studenţi să înveţe să se prezinte mai bine în faţa angajatorilor, să efectueze stagii de pregătire în cadrul marilor firme din România şi, în final, să-şi găsească o slujbă de pe băncile facultăţii sau la finalul studiilor.
Alexandra Petcu, parte a echipei care a dus la bun sfârşit un proiect ce iniţial părea o pălărie mult prea mare pentru posibilităţile tinerei echipe de management de proiect, spune că obiectivele iniţiale au fost îndeplinite şi chiar depăşite.
„Studenţii care au participat în proiect au devenit mai angajabili decât colegii care nu au luat parte la stagii de practică sau interviuri de consiliere în carieră. Dacă iniţial făceam eforturi pentru a aduna numărul minim de studenţi care să acopere locurile disponibile, succesul proiectului a însemnat că în cel de-al treilea an de activitate să fim nevoiţi să selectăm una din zece solicitări depuse. Studenţii au descoperit cât de util este programul şi au dorit să participe. Pentru majoritatea, cel mai interesant punct al pregătirii au fost interviurile pentru carieră. Mulţi au decis în urma acestor stadii să se reorienteze în carieră, pentru că ei au considerat că ceea ce au făcut până în acel moment nu îi mai satisface din punct de vedere profesional”, ne-a declarat Alexandra Petcu.
Din păcate, interesul universităţilor cuprinse în program nu a fost la acelaşi nivel cu cel al studenţilor. Deşi intenţie de colaborare a existat din partea majorităţii rectorilor, una dintre universităţi, cea din Cluj, a trebuit înlocuită în program cu cea din Alba Iulia pentru că nu a mai avut bugetată activitatea respectivă. Unii profesori au preferat să îşi îndrepte studenţii spre programele în care ei erau implicaţi, chiar dacă tinerii ar fi preferat, evident, să ia parte la cel finanţat din bani europeni.
Este şi normal dacă ne gândim că aproape jumătate dintre participanţii la proiect s-au angajat pe posturi excelente la finalul studiilor sau chiar din timpul facultăţii.
„Mulţi dintre participanţi au primit propuneri de angajare încă din timpul stagiilor de practică pe care le-am intermediat. Unii au răspuns solicitării, alţii au decis să îşi termine studiile şi să dea curs propunerii de angajare la finalizarea facultăţii”, am mai aflat de la Alexandra Petcu.
Mare parte din echipa acestui proiect va fi, aproape sigur, parte a unui nou proiect într-un domeniu asemănător, finanţat tot din bani europeni. Acesta va avea loc la Universitatea de Vest Timişoara şi va presupune consilierea în carieră pentru peste 5.000 de studenţi.
Venituri impresionante, dorinţă de îmbunătăţire profesională
Pe lista celor care au beneficiat de acest program de dezvoltare personală în domeniul carerei s-au aflat tineri cu istorii, talente şi situaţii dintre cele mai interesante. Printre aceştia şi unul din Cluj-Napoca, un antreprenor de succes, cu venituri considerabile, dar interesat de a deveni mai bun. „A fost un tânăr din Cluj, el avea deja o afacere de succes. Producea template-uri pentru site-uri de internet pe care le vindea ulterior în stăinătate. Câştiga şi 10.000 de euro pe lună. Dacă îl vedeai nu ziceai că obţine un asemenea venit: un om extrem de simplu, de un bun-simţ desăvârşit, nu ai fi spus niciodată că are atâţia bani. Nu era nici încrezut, nici cu o atitudine de superioritate, un om excelent. A solicitat şi a intrat în program pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele”, ne-a mai declarat Alexandra Petcu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!