Vineri, 10 mai 2024, va avea loc ceremonia militară și religioasă organizată cu prilejul sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României, în Piața Libertății din Timișoara, potrivit următorului program:

ora 11 – 11:05: Întâmpinarea oficialităților

• Prezentarea onorului
• Salutarea Drapelului de Luptă
• Ocuparea locului în dispozitiv
• Intonarea Imnului Național al României

ora 11:05 – 11:15: Oficierea serviciului religios

11:15 – 11:25: Alocuțiuni

11:25 – 11:40: Defilarea detașamentului de onoare

Ziua Ziua Independenței Naționale a României

Ziua Independenței Naționale a României este sărbătorită din 2022, la data de 10 mai, în urma adoptării Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, fiind zi de sărbătoare națională lucrătoare.

Potrivit Agerpres, inițiatorii propunerii legislative privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenței Naționale a României, prezentate în Biroul Permanent al Camerei Deputaților încă din 2016, au fost 57 de deputați și senatori ai PNL.

În expunerea de motive s-a arătat că prin această lege se urmărește „restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiției istorice din anii 1866-1947”, când pe 10 mai se celebra Ziua Națională a României cu mult fast.

„În toată această perioadă, ziua de 10 mai a fost sărbătorită până când regimul comunist a denaturat faptul istoric şi a anulat această celebrare, instaurând ulterior 23 august drept zi națională”, scriau inițiatorii legii.

De asemenea, aceeași dată are mai multe semnificații. În 10 mai 1881, România a fost proclamată Regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social.

În 10 Mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământ în faţa Parlamentului Principatelor Unite. Apoi, în 10 Mai 1877, Senatul proclama Independenţa statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia „Independenţa absolută a României”, conferindu-i astfel putere de lege. Cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament, de Mihail Kogălniceanu şi votată de reprezentanţii celor două Camere.

Regele Carol I a avut cea mai lungă domnie din istoria românilor, de 48 de ani, între 1866 -1914. Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic şi cultural.