„Colegul meu, domnul viceprimar Dan Diaconu se ocupă intens de o remodelare a așezării școlilor și cred că într-un final ar fi bine să reușim să aducem costurile la normalitate. Şcolile mari, elevii mulți au un avantaj. Sunt școli, de exemplu Liceul Agricol sau Silvic, care au suprafeţe foarte mari de teren şi clădiri, nu este în regulă. În acest sens există o propunere interesantă a unui funcţionar din primărie care spune că ar fi bine dacă am uni colegiile cu profil tehnologic într-un singur mare colegiu cu profil agricol, silvic, mecanic etc. Nu ne putem permite să aruncăm cu banii pentru ca o școală să aibă 300 de elevi și 50 de hectare și nu știu câte clădiri… Au niște suprafețe enorme, au o grămadă de clădiri și colegiile tehnologice ar trebui să fie toate grămadă și s-ar mări numărul de elevi, ar veni mai mulți bani la școală și în același timp ar ocupa logic clădirile și terenurile aparținând de acestea”, crede Stoia.
Întrebat dacă a discutat cu reprezentanţii Inspectoratului Școlar Judeţean Timiş despre aceste lucruri, viceprimarul a afirmat că nu.
„Pentru ce? E proprietar pe școli, pe terenuri, plăteşte? Nu, n-am discutat (…) Cine-i întreabă (n.r. – pe cei de la IŞJ)? Noi suntem proprietari, ei trebuie să ne îndrume din punct de vedere tehnic, ca specialişti în învăţământ, dar atâta timp cât 300 de oameni costă 7.000-8.000 de lei vechi pe cap de elev şi dincolo e 300 nu-i în regulă, primăria nu-şi poate permite să arunce cu banii”, a răspuns Stoia.
Edilul spune că noua structură creată, acest mare colegiu, ar urma să aibă un singur director şi un singur consiliu de administraţie şi să funcţioneze într-o singură clădire sau în câteva imobile, şi nu în câte funcţionează astăzi.
„N-ar urma să fie o singură instituţie, pot fi două sau trei, depinde de suprafeţe, de ce clădiri sunt… Uite, s-ar putea comasa colegiul silvic cu cel agricol şi cu cel mecanic. Ar putea funcţiona la agricol (…) Administrativ se unesc trei colegii sau patru, eu ştiu câte încap. Nu se mută într-o singură clădire că sunt zece să spunem şi cinci sunt goale… Ei se mută efectiv şi rămân două-trei locaţii goale, locaţii din care ei pleacă. Eu le propun lui Dan Diaconu şi primarului varianta asta”, a mai explicat Stoia.
Ce ar urma să se întâmple cu clădirile care vor rămâne goale în urma acestor permutări, ce va face primăria cu aceste imobile?
„Bani facem. Întotdeauna când ai o proprietate trebuie să faci bani. Dacă nu ştii să faci bani te laşi…”, a adăugat viceprimarul, care s-a declarat convins că vor exista investitori interesaţi de aceste imobile şi că se vor face „bani mulţi”, chiar dacă nu are încă o estimare. Edilul are o idee şi pentru spaţiul de la Colegiul Silvic. „O să ne îngrijim să îl folosim cu inteligenţă. Facem altceva, vedem. Ai un teren şi nişte clădiri. Acolo pentru turism e ideal”, crede Stoia.
Cât despre faptul că reprezentanţii respectivelor instituţii de învăţământ, părinţii şi elevi ar putea să nu fie de acord cu această propunere, având în vedere protestele iscate în trecut când s-a pus problema comasării unor şcoli, viceprimarul spune că administraţia oraşului este cea care ia decizia.
„Colegul meu Dan Diaconu este un tip răbdător şi care o să le explice până le intră în cap. Dacă mă ocupam eu de treaba asta se mutau şi aflau după că se mută…”, a conchis Stoia. Edilul spune că şcolile timişorene dispun de suficient spaţiu, că se pot face comasările propuse, ba chiar că elevii ar putea merge la cursuri doar de dimineaţă din toamnă, o dorinţă mai veche a reprezentanţilor municipalităţii.
Chiar dacă funcţionarea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din municipiul Timisoara a fost deja aprobată pentru anul şcolar 2013-2014, Stoia afirmă că aceasta poate fi modificată oricând.
Citiți principiile noastre de moderare aici!