Directorul Direcţiei de Dezvoltare din cadrul Primăriei Timişoara, Aura Junie, susţine că în proiectul de reabilitare a cartierului Cetate, care a început să fie întocmit încă din anul 2008, împreună cu cei de la Muzeul Banatului, au fost prevăzuţi bani pentru descărcarea arheologică, doar că această activitate a fost delegată firmei constructoare.
„În conformitate cu legislaţia română în vigoare, orice intervenţie într-un sit recunoscut ca sit arheologic (…) se face cu respectarea Legii arheologiei care spune că lucrările de execuţie nu pot fi făcute decât după descărcarea de sarcină arheologică. Aceasta are două etape: o primă etapă când muncitorii lucrează sub supravegherea arheologilor, iar în momentul care se face o descoperire, se opreşte munca şi se face cercetarea. În proiectul nostru de reabilitare a cartierului Cetate am inclus descărcarea arheologică ca valoare şi această lucrare este delegată către firma constructoare. Faptul că firma constructoare a făcut această descărcare, a făcut-o în numele şi sub autoritatea Primăriei Timişoara”, a afirmat Junie.
Aceasta mai spune că din momentul în care artefactele dezgropate au fost predate Muzeului Banatului, obligaţiile de spălare, conservare şi expunere revin acestei instituţii aflate în subordinea CJ Timiş, nu Primăriei Timişoara.
„Descărcarea de sarcină arheologică, tot conform Legii arheologiei, include atât cercetare în teren, cât şi curăţarea, pregătirea şi conservarea descoperirilor, inclusiv predarea către o instituţie autorizată pentru păstrarea lor. În situaţia noastră, acea instituţie este Muzeul Banatului. Deci cheltuielile de dezgropare a artefactelor, de clasare a lor, până la transportul lor către muzeu, au fost achitate. Obligaţiile privind toate activităţile derulate în această perioadă revin şefilor de colective arheologice. De la data depunerii la Muzeul Banatului, faptul că muzeul nu are unde să le ţină nu mai este responsabilitatea noastră. Faptul că muzeul are depozitele pline, înseamnă că nu a fost pregătit pentru această treabă. Lucrarea a fost anunţată din 2010. Faptul că ei acum au o situaţie deosebită, nu se pot adresa nouă, pentru că nu sunt în subordinea administrativă a noastră”, a mai spus Junie.
Oficialii Primăriei Timişoara mai spun că nimeni nu se aştepta la „avalanşa” de artefacte arheologice descoperite în timpul lucrărilor din cartierul Cetate, de aceea în proiect a fost prevăzută o sumă de „doar” 560.000 de lei pentru acest capitol, însă suma reală cheltuită a fost de aproape şase ori mai mare: peste 3 milioane de lei.
Şi ar mai fi nevoie de încă 5 milioane de lei pentru conservarea in situ a obiectivelor de interes major descoperite, Primăria Timişoara alocând bani în buget pentru intervenţiile de urgenţă.
Însă în ceea ce priveşte restul artefactelor, care acum sunt aruncate pe un hol din Muzeul Banatului, Junie susţine că este de competenţa Ministerului Culturii şi a muzeului, nu a primăriei.
„Primăria nu poate interveni. Dacă muzeul ar fi în subordinea noastră administrativă, am putea interveni. Dar ei sunt în subordinea Consiliului Județean Timiș. Dacă am interveni, ar fi un abuz de putere”, mai spune Junie.
Am încercat din nou să luăm legătura cu conducerea Muzeului Banatului din Timişoara, însă fără succes. Între timp, schimbarea care se va petrece la vârful acestei instituţii a fost oficializată. Miercuri, consilierii judeţeni vor aproba încetarea mandatului lui Dan Radosav din funcţia de director al Muzeului Banatului şi numirea lui Claudiu Ilaş, fiul primarului din Buziaş, în fruntea acestei instituţii.
Articole pe aceeași temă:
O parte din descoperirile arheologice din Cetate au ajuns in saci pe un hol de la Muzeul Banatului
Citiți principiile noastre de moderare aici!