Cascada Bigăr, cel mai vizitat și cunoscut obiectiv din zona Banatului, s-a prăbușit luni, 7 iunie, din cauze naturale, precizează reprezentanții Romsilva. Cascada s-a format prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr și a format un covor de mușchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor, care se regenerează, o cascadă de acest tip crescând permanent în dimensiuni.

„Un perete al cascadei Bigăr din Parcul National Cheile Nerei – Beusnita, cu o înălțime de aproximativ 4 metri, s-a surpat luni, 7 iunie, în jurul orei 18.15, din cauze naturale. Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate”, spun reprezentanții Romsilva.

Tot Romsilva menționează că există urme ale unor astfel de fenomene petrecute și în trecut, în zona cascadei, iar acum cinci ani o surpare similară a suferit și cascada Moceriș.

„Menționăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă și în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat. De altfel, o cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urma cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut”, mai spun cei de la Romsilva.

Potrivit Romsilva, Cascada Bigăr se află în Zona de Protecție Integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în Rezervația Naturală „Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenția umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfășoare liber.

„Acesta este motivul pentru care administrația parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcții care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenție împiedicând procesele naturale. Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița a luat toate măsurile posibile de protecție a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Științific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscați care s-ar fi putut prăbuși peste cascada Bigăr. Singurele construcții din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Științific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanță care să nu afecteze cascada”, adaugă cei de la Romsilva.

Reprezentanții Romsilva spun că prăbușirea cascadei nu are legătură cu păstrăvăria Valea Miniș, așa cum ar fi declarat un ghid de turism.

„Regia Națională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate acuzațiile false și lipsite de orice fundament științific ale unui ghid de turism, care a lansat în spațiul public informația cum că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniș, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbușirea peretelui cascadei Bigăr. Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei”, transmit acesția.

Garda Națională de Mediu și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate au fost informate imediat de către administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița despre producerea acestui eveniment.

„Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beusnita, cu sprijinul Consiliului Științific, va identifica măsurile ce trebuie luate în continuare”, conchid reprezentanții Romsilva.

editor Dan Oancia

Pe aceeași temă:

UPDATE. VIDEO. Cascada Bigăr s-a prăbușit. Romsilva: A cedat sub propria greutate