Muzeul Național al Banatului a început o călătorie virtuală prin palatele din Timișoara. Dacă data trecută curioșii au putut afla mai multe despre Casa (Palatul) Mária Radocsay, acum a venit rândul unei alte clădiri emblematice din oraș – Palatul (Băile Neptun), din cartierul Fabric. László Szestay s-a ocupat de restructurarea cartierului între anii 1901 – 1903 și a propus legăturile stradale actuale dintre cartierele istorice Cetate și Fabric.

„Atunci s-au proiectat actualele artere formate de bd. Revoluției din 1989 și bd. 3 August 1919 până la actuala piață Academician Corneliu Micloși. Conform acestui proiect urbanistic s-a săpat canalul Bega pe traseul actual și s-au construit actualele poduri peste Bega: Podul Mihai Viteazul și podurile Dacilor și Decebal între anii 1907 – 1910”, povestesc reprezentanții Muzeului Național al Banatului, pe Facebook.

Actualul bd. 3 August 1919 este mobilat cu clădiri monumentale până la Canalul Bega. Între Piața Academician Corneliu Micloși și Splaiul Nistrului puteți vedea palatele Neptun, Székely, Karl Kunz, Anheuer, Haymann și Max Steiner.

Băile Neptun, renumit spa timișorean

Palatul (Băile) Neptun este unul din cele mai cunoscute din palatele ale Timișoarei. A fost dat în folosință în 1914 și era dotat cu un complex foarte modern de băi publice, băi de abur, un bazin de înot pentru adulți precum și unul pentru copii, făcute pentru a înlocui băile turcești. În completare exista și un restaurant, funcționând chiar și în perioada socialistă.

„Toate au funcționat pentru vreme îndelungată chiar și în perioada socialistă. Băile publice fuseseră concepute pentru a înlocui fostele băi turcești din cartierul Fabric şi trebuiau să aducă ceva nou și modern. Apa caldă era obținută cu generatoare de abur dintr-o centrală proprie a clădirii”, povestesc cei de la MNaB.

Arhitectul îndrăgostit de creația sa

La etajele superioare ale clădirii erau apartamente de locuit pentru chiriașii cu stare. Exista chiar și o intrare separată față de stabilimentul acvatic, ce se găsea pe latura dinspre canalul Bega (actualul Splaiul Nistrului).

„Până astăzi se păstrează poarta de acces din fier casetat și cu ochiuri de geam colorat în maniera unor vitralii actualizate. Însuși arhitectul, când a văzut ce clădire trainică a reușit să edifice, a refuzat să o mai scoată la vânzare. A rămas în proprietatea lui Székely Laszlo încă mulți ani. Impunătoarea clădire este un mod mai aparte de stil Secession. Frontonul principal de deasupra intrării mari este marcat cu o monogramă simplă ce reprezintă literele S și L ce arată că arhitectul și-a asumat lucrarea și ca executant și ca stăpân. Coronamentul acoperișului este o replica a esteticii lui Otto Wagner”, spun reprezentanții MNaB.

Primul înotător al României la Jocurile Olimpice s-a antrenat în palat

Primul înotător al României la Jocurile Olimpice, Iosif Novak, obișnuia să-și facă antrenamentele în bazinul acoperit de la Palatul Neptun.

„În anii ’40, «Bupsi», cum era poreclit renumitul sportiv, practica polo și natație în cadrul clubului sportiv ILSA (Industria Lânii, Societate Anonimă). Acesta obișnuia să își facă antrenamentele în bazinul acoperit aflat în incinta Palatului Neptun”, povestesc cei de la MNaB.

Situația actuală

Au avut loc renovări prin anii ’60, dar anii 2000 au fost decisivi pentru clădire și destinația ei. Bazinul a fost închis complet, iar deasupra acestuia s-a ridicat o sală de fitness. În acest moment clădirea găzduiește unul dintre cele mai cunoscute restaurante din oraș, birouri și apartamente.

Dacă ai o fotografie cu Palatul Neptun sau știi o poveste despre palat și locuitorii lui, cei de la MNaB te îndeamnă s-o postezi într-un comentariu pe pagina lor de Facebook. Poți ajuta la recrearea poveștilor celor mai frumoase clădiri din Timișoara!

Foto: Muzeul Banatului

Articole pe aceeași temă:

Călătorie virtuală prin palatele Timișoarei. Povestea Casei Mária Radocsay din Piața Mocioni, via Muzeul Banatului