Pe ordinea suplimentară a ședinței ordinare a Consiliului Local Timișoara de marți, 28 noiembrie, au apărut nu mai puțin de 32 de proiecte de hotărâre care privesc proiectele finanțate european prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020. Vorbim despre cele care nu vor fi finalizate la termen, adică până la finalul acestui an.

Instrucțiunea AMPOR nr. 207/2023 le dă opțiunea autoritățile publice locale fie să etapizeze anumite proiecte, fie să le prelungească termenul, astfel încât finalizarea acestora să fie finanțată fie printr-un exercițiu operațional din noul exercițiu financiar, fie, respectiv, din bugetul local. Astfel, dintre cele 32 de proiecte de pe ordinea de zi, în cazul a 27 vorbim de prelungirea termenului de finalizare, iar pentru cinci avem „etapizare” și finalizare prin exercițiul financiar următor.

„Este trist”

Deși toate proiectele de hotărâre au fost aprobate, nu au lipsit critici. Cel mai vocal a fost Dan Diaconu, fost viceprimar în administrația Robu și actual consilier local PNL. Acesta a luat cuvântul, pentru prima dată, când se vorbea despre implementarea „etapei a II-a” a proiectului de extindere, reabilitare, modernizare si echiparea a ambulatoriului de specialitate al Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie.

„Urmează o serie de vreo 32 de proiecte asemănătoare. Toate se referă la – ca să o spun blând – incapacitatea de a finaliza proiectele europene la termen, adică până la 31 decembrie 2023. Nici măcar nu sunt toate proiectele. Mă aștept la o nouă ședință care să mai aibă câteva pe care eu le-am identificat și nu sunt nici ele finalizate. Sigur că eu, personal, voi vota aceste proiecte. Altfel, ar însemna că ele vor fi blocate. Într-o formă sau alta, cam asta este forma absorbției despre care ne-ați tot povestit în ultimii ani. Dintr-un calcul sumar – pentru că proiectele ne-au fost livrate cu o oră înainte de a le vota în această ședință – cam 140 de milioane de lei sunt sumele pe care bugetul local va trebui să le acopere în cursul anului viitor sau sume etapizate, dar tot pierdute din Programul Operațional Regional din acest moment și trimise către Programul Operațional Sănătate sau alte programe operaționale (din exercițiul viitor, 2021 – 2027).

În sine, este, după părerea mea, trist, mai ales că sumele acesta vor fi acoperite – din ce am citit în presă, că nu ne-am întâlnit cu acel proiect de hotărâre – dintr-un nou credit care înțeleg că a fost semnat nu-știu-cum, fără o hotărâre de consiliul local. Asta înseamnă un plus de îndatorare pentru municipiul Timișoara, în anii care urmează. Este trist totuși că 32 de proiecte – și nu doar ele – nu sunt finalizate la 31 decembrie 2023. (…) Trebuie spus că orice exercițiu financiar european are un termen de implementare, un termen până când fondurile pot fi rambursate din sume provenind din zona europeană. După data limită – în cazul nostru, 31 decembrie 2023 – până în 31 decembrie 2024, proiectele pot fi continuate, dar plățile se vor efectua exclusiv din bugetul local. După 2024 – ceea ce sperăm din tot sufletul să nu se întâmple – înseamnă o pierdere completă a proiectelor cu finanțare europeană. Este trist și, cu siguranță, niciun caz nu ne putem apropia de cifrele pe care ni le-ați furnizat de-a lungul anilor. 90-92% absorbție, în condițiile în care aceste sume trebuie să fie acoperite din bugetul local”, a declarat Diaconu.

„Fazarea este un exercițiu normal”

Pe de altă parte, actualul viceprimar Ruben Lațcău a ținut să explice că fazarea proiectelor este un procedeu normal. Acesta a readus în discuție și cifrele privind investițiile și absorbția fondurilor europene, dar a explicat și că, în unele cazuri, proiectele fie trebuie „fazate” (prelungite sau etapizate), fie abandonate.

„Din nou, ca să știm cu toții unde suntem, dar mai ales de unde am plecat – domnul Diaconu sigur știe, că a fost pe scaunul de viceprimar timp de opt ani de zile și o parte mare din aceste proiecte au fost proiecte la care dânsul a lucrat –: programul pe care îl închidem acum, în 31 decembrie, este Programul Operațional Regional 2016-2020 (2014 – 2020, de fapt – n.r.), plus trei ani – prelungirea implementării. Suntem în această prelungire. În 2020, în septembrie, cu trei luni înainte finalizarea programului și fără să intrăm pe cei trei ani de prelungire, gradul de absorbție al Primăriei Timișoara, pe contracte semnate era de 0,22%. Asta era o cifră oficială care să regăsește în rapoartele Agenției de Dezvoltare Regională Vest, pe care le puteți vedea pe internet lună de lună și an de an. Gradul de absorbție în 2020, adică la finalul celor șase ani de program și începutul prelungirii de trei ani, era de 0,22%. Astăzi suntem aproape la 90% și vom termina acest an mult peste 90%, undeva înspre 95%.

O parte din proiecte au mers mai greu decât ne-am așteptat și vor fi fazate. Fazarea este un exercițiu absolut normal, în care ne asigurăm că prioritate este implementarea proiectului. Vă dau un exemplu de proiect pe care îl vom faza, unde primăria are opțiunea să nu fazeze acest proiect, fără să piardă banii, dar asta ar însemna să ne judecăm cu constructorul. Exemplul ideal este Colegiul Ungureanu, unde avem eligibili 100%. Termenul de finalizare este 31 decembrie 2023, și în acest moment primăria nu are niciun argument contractual pentru care să fie vinovată pentru că constructorul este în întârziere. Aici avem două opțiuni. O opțiune este să fazăm acest proiect, să continuăm să îl finalizăm în primăvară și să accesăm toți banii. Sau partea de proiect pe care nu o finalizează constructorul să o plătească el din banii lui, să ne judecăm cu el pentru recuperarea banilor și să primim și penalități. Avem această opțiune! Opțiune care, probabil, ar putea să ducă la blocarea acestui șantier, o judecată de doi-trei ani de zile, după care primăria probabil va câștiga, dar proces în care probabil clădirea nu va fi finalizată. Sau avem opțiunea să fazăm acest proiect și să îl continuăm pe POR-ul nou și să îl finalizăm. Cred că interesul nostru este să fie cel legat de proiectele primăriei și de copiii Timișoarei. Ca atare, decizia noastră, ca și în cazul Liceului Waldorf, a fost să fazăm aceste proiecte care să continuă, să se finalizeze și să nu devieze de pe acest traseu”, a replicat Lațcău.

Alte contre pe procente, blocuri, autobuze și „absurdități”

Discuțiile dintre fostul și actualul viceprimari au continuat timp de minute bune. Pe scurt, în continuare, Lațcău a spus că, în acest an, primăria a plătit facturi de investiții de peste 500 de milioane de lei. Diaconu, pe de altă parte, s-a îndoit de faptul că acel procentaj de „90%” este real, având în vedere că multe dintre proiectele prelungite sau etapizate au progres financiar foarte redus. Tot acesta a precizat și că valoarea proiectelor prelungite este de 140 de milioane de lei, în timp ce, în tabelul ADR-ului, erau proiecte cu o valoare cu peste 25 de milioane de lei mai mică. Această diferență ar proveni, a explicat Lațcău, din ajustările de preț efectuate de la semnarea contractelor și până în prezent, aceste sume fiind neeligibile.

La fel, cei doi s-au certat și pe relevanța nivelului de absorbție a fondurilor europene din 2020, ultimul an cu Robu primar. Liberalul a spus că acela a fost un an în care s-au semnat contracte și că este „absurd” să crezi că fondurile aferente acestora pot fi și absorbite. Ruben Lațcău, pe de altă parte, a spus că semnarea contractelor pe exercițiul financiar POR 2014 – 2020 a început în 2016.

Ceva mai mult s-a discutat și pe problema blocurilor. În cazul acestora, Lațcău a amintit că, până în 2021, când s-a decis schimbarea soluției tehnice propuse, la licitații nu se prezentau constructori. De altfel, și cele mai multe proiecte cu finanțare europeană nefinalizate de primărie sunt de acest fel. Până la final, a mai avut o remarcă adiacentă și Diaconu, care a mai remarcat că este „în pericol” și întregul proiect prin care primăria a primit autobuze electrice, pentru că încă nu au fost instalate stațiile de încărcare, sarcină care i-a revenit municipalității.

De-a lungul disputei celor doi, a mai intervenit și Radu Țoancă (PSD), care doar a cerut din partea primarului Dominic Fritz o evaluare a impactului financiar pe care prelungirea proiectelor o va avea în bugetul local pe anul viitor.