Începând din mai 2016, timp de 12 luni, resortisanţi ai ţărilor terţe (n.r. – migranţi cu o formă legală de rezidenţă pentru studii, căsătorie cu cetăţeni români, muncă, etc) şi beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională (statut de refugiat sau protecţie subsidiară) au fost asistaţi prin servicii de incluziune socială pentru a dobândi un grad ridicat de integrare în România, oferite de Centrul Regional de Integrare AIDRom Timişoara. Centrul oferă asistenţă pentru migranţi în judeţul Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi.

„Avem 20.000 de migranți, dar pentru zona Timiș numărul este undeva la 3100. Problema este și a fost modul în care putem să integrăm acești aomeni, discutăm despre modele de bună practică. Noi vrem să facem o adevărată incluziune în comunitate, și ei sunt oameni cu anumite calități sau defecte, în funcție de cum vedem noi integrarea. Acești oameni așteaptă de la noi o mână de ajutor. Am încercat să aducem și instituțiile statului pentru a putea reglementa drepturile lor și a putea armoniza această integrare. Acum șase luni majoritatea migranților doreau să plece în Germania, acum deja încep să întrebe „ce pot face eu la voi”. Prima schimbare s-a văzut în cursurile de limba română care sunt mult mai des cerute de către migranți”, a spus Elena Timofticiuc, manager proiecte AIDRom – Asociația Ecumenică a Bidericilor din România.

Principalele țări din care vin migranții sunt Siria (80 la sută) și Irak.

În cadrul proiectului „Servicii de integrare pentru beneficiarii unei forme de protecţie şi pentru străinii cu şedere legală în România, în Regiunea de Vest” au fost oferite servicii specializate de consiliere socială şi juridică, asistenţă materială pentru categorii vulnerabile, cursuri de limba română şi acomodare culturală, activităţi de petrecere a timpului liber pentru migranţi și alte acțiuni.
C

onform statisticilor Inspectoratului General pentru Imigrări, la 30.12.2016 în judeţul Timiş existau înregistraţi 3.120 de resortisanţi ai ţărilor terţe şi 208 refugiaţi.

Sunt oamenii care intră din Serbia, unii cer azil, alții nu. Dacă oamenii rămân și cer azil, atunci devin refugiați și primesc aceleași drepturi ca un cetățean român și sunt integrați în societate.

„Vorbim de străini care vin aici pentru studii, căsătorie cu un cetățean român sau persoanele care beneficiază de un drept de ședere în urma unui drept de protecție. Noi încercăm să-i integrăm în societate. În județul Timiș sunt peste 3.000 de persoane, cetățeni străini cu drept de ședere, studenți, iar refugiați sunt 200 de persoane. Am lucrat cu 200 de persoane care necesită asistența noastră directă, noi le oferim asistență socială, juridică, pot participa la cursuri de limbă română. Pot primi și ajutor financiar din partea noastră. Serviciile noastre sunt finanțate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, participăm inclusiv la interviurile din acel plan de integrare”, a spus Flavius Ilioni – Loga, manager local AIDRom Timișoara.

O persoană care solicită azil în România va intra într-o procedură care durează luni sau ani, dacă ofițerul de la Imigrări determină că este persecutat în țara respectivă, atunci primește un răspuns pozitiv.

Centrul de cazare și proceduri are 50 de locuri la Timișoara și în prelungire alte 150. Au intrat 500 de migranți de la începutul anului în Timiș, iar solicitanții de azil, dacă nu mai sunt locuri, sunt transferați spre alte centre și se face un rulaj.

Solicitanții de azil primesc cazare gratuit, pentru mâncare primesc 16 lei pe zi, dar trebuie să-și gătească singuri. Refugiații care primesc drept de ședere în România beneficiază de o alocație din partea statului de 600 de lei pe șase luni, cu drept de prelungire pe un an.