Primăria Timișoara a realizat, împreună cu Universitatea de Vest din Timișoara, un nou studiu mai aprofundat ca parte a Barometrului Calității Vieții. Primăria a vrut să afle în mod special părerea timișorenilor despre serviciile medicale oferite de municipalitate, dar studiul abordează și teme mai largi.

Principala concluzie ar fi că opt din zece timișoreni se declară mulțumiți de starea lor de sănătate.

„Considerăm că astfel de inițiative oferă informații valoroase pentru înțelegerea nevoilor reale ale comunității și pot constitui un punct de plecare pentru elaborarea unor politici publice eficiente în domeniul sănătății. Numai prin colaborare între universități, autorități locale și parteneri instituționali putem contura o strategie coerentă și sustenabilă pentru asigurarea sănătății populației din Timișoara.

Universitatea de Medicină și Farmacie «Victor Babeș» din Timișoara își reafirmă disponibilitatea de a continua aceste parteneriate și de a contribui activ la proiecte care au ca obiectiv creșterea calității vieții și a stării de sănătate a comunității timișorene”, a transmis prof.univ.dr. Andrei Motoc, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”.

Mulți dintre timișoreni declară că nu au probleme medicale sau că țin sub control afecțiuni deja diagnosticate. Tinerii spun mult mai des că nu au probleme de sănătate, în timp ce persoanele în vârstă urmează mai frecvent tratamente pentru afecțiuni cronice.

Studiul este o subcomponentă a Barometrului Calității Vieții în Timișoara. Pentru acesta, cercetătorii au aplicat un sondaj de opinie publică în perioada iunie – noiembrie 2025. Au răspuns 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani din oraș – 1.319 de respondenți la chestionare față în față și 1.192 respondenți online.

Ce spun despre serviciile publice

Noul studiu arată și modul în care timișorenii intră în contact cu sistemul medical. În general, medicul de familie reprezintă primul contact atunci când apare o problemă de sănătate, au spus 55% dintre respondenți. Altfel, 20,5% apelează direct la o clinică privată, iar 6,8% sună direct la 112. Persoanele cu studii superioare merg mai des la medic pentru controale de rutină, în timp ce persoanele cu nivel educațional mai redus ajung mai des la medic pentru a continua tratamente deja începute.

Timișorenii folosesc atât sistemul public, cât și serviciile medicale private. Serviciile private primesc o evaluare ușor mai bună din partea respondenților, însă majoritatea timișorenilor aleg în continuare sistemul public atunci când au nevoie de îngrijiri medicale, în special în rândul persoanelor în vârstă. Profesionalismul personalului medical și condițiile din spitale reprezintă principalele criterii menționate de respondenți.

În ceea ce privește satisfacția față de serviciile publice, obiectul de facto al studiului, majoritatea respondenților se arată mulțumiți: 8,3% au răspuns „total nemulțumit”; 21,1% – „parțial nemulțumit”; 55,2% – „parțial mulțumit”, 13,2% – „total mulțumit” și 2,2% nu au răspuns. Cifrele arată ceva mai bine pentru sistemul privat de sănătate. Per total, cel public are un grad de mulțumire de 2,75 din 4, în timp ce cel privat are 3,13.

Rezultatele studiului ar urma să ofere municipalității repere pentru dezvoltarea serviciilor medicale și pentru prioritizarea investițiilor la Spitalul Municipal, Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” și Spitalul „Victor Babeș”.

„Politicile publice bune pornesc de la înțelegerea realității din oraș. De aceea, am început să colectăm tot mai multe date despre Timișoara și despre timișoreni, cu accent acum pe sănătate. Astfel de informații sunt valoroase pentru modul în care investim în acest domeniu, care necesită un efort comun al mai multor profesioniști și instituții, care contribuie, fiecare după competență, la funcționarea sistemului medical.

Pentru noi ca administrație, cea mai importantă investiție este noul Spital Municipal conceput pe structură modulară, astfel încât să poată fi extins și adaptat în timp, pe măsura evoluțiilor medicale și a nevoilor pacienților. Am finalizat, împreună cu Banca Mondială, studiul de fezabilitate și vor urma etape care duc proiectul în faza de implementare în parteneriat public – privat”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.

Al doilea studiu prezentat în acest an

Vă amintim, la finalul lunii ianuarie, UVT prezenta „Barometrul Calității Vieții 2025”, studiul anual care îl face împreună primăria. Potrivit analizei, în baza datelor culese în vara anului trecut, trei din patru timișoreni considerau că orașul se îndreaptă într-o direcție bună. Totuși, era tras un semnal de alarmă privitor la sănătate, reprezentanții universității anticipând încă de atunci un nou studiu mai aprofundat pe subiect.

„A devenit o obișnuință să ne întâlnim la UVT într-un astfel de format, pentru ca să dezbatem date rezultate din studiile de opinie. Iată, astăzi avem datele unui barometru privind starea de sănătate, după ce am derulat mai multe ediții ale barometrului calității vieții. Ne putem gândi ca pe viitor, alături de primărie, să derulăm și alte tipuri de studii sectoriale, ca de pildă un barometru al educației, unul despre antreprenoriat, ca să putem lua decizii plecând de la studii clare.

Se spune că managerii adevărați creează produse, iar liderii adevărați creează culturi. Încep să cred că se conturează o cultură a datelor publice și studiilor sectoriale, evaluate de facultatea de profil de la UVT și dezbătute în comunitate”, a spus și rectorul Universității de Vest, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea.

Pentru studiul anual, primăria îi plătise universității puțin sub 170.000 de lei, fără TVA. Pe 12 februarie 2026 fusese atribuit tot prin cumpărare directă și un al doilea studiu pentru date valabile în anul 2025, cel cu accent pe sănătate, la o valoare de 177.355,00 de lei, fără TVA.

Știrea pe scurt

Opt din zece timișoreni spun că sunt mulțumiți de starea lor de sănătate, potrivit unui studiu realizat de Primăria Timișoara împreună cu Universitatea de Vest, ca parte a Barometrului Calității Vieții. Cercetarea a fost realizată în 2025 pe baza răspunsurilor a peste 2.500 de persoane din oraș.

Datele arată că medicul de familie este principalul punct de contact cu sistemul medical, iar mulți timișoreni folosesc atât serviciile publice, cât și pe cele private. Clinicile private sunt evaluate ceva mai bine, însă majoritatea respondenților, în special persoanele în vârstă, continuă să apeleze la sistemul public.

Rezultatele indică și un grad moderat de satisfacție față de serviciile medicale publice, cu un scor mediu de 2,75 din 4. Studiul va fi folosit de administrația locală pentru a orienta investițiile în spitalele din subordine și pentru planificarea proiectelor din domeniul sănătății.