În urma unor analize detaliate, realizate cu metode computaționale, cercetătorii arată că materialele educaționale se remarcă printr-un „nivel lingvistic prea ridicat pentru vârsta elevilor”, „teorie abstractă”, și o „construcție haotică a competențelor de scriere”.

Evaluările au fost realizate de cercetătorii centrului CODHUS – Centrul de Cercetare și Implementare a Metodelor Digitale Bazate pe Lingvistica de Corpus cu Aplicabilitate în Științele Umaniste din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Coordonatoarea centrului, Mădălina Chitez, transmite într-un rezumat al cercetărilor că „sarcinile educaționale propuse nu respectă principiile învățării progresive”.

Exerciții de scriere fără etape intermediare

Un prim studiu, publicat în 2023 în Educatia 21 Journal, analizează 9 manuale de limba română pentru clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a. Cercetătorii au evaluat 105 cerințe de scriere, raportate la obiectivele de formare a competențelor.

Concluzia studiului este că „exercițiile nu respectă o progresie logică, elevii fiind adesea puși să redacteze texte complexe fără ghidare, exemple sau explicații clare. Etapele intermediare, esențiale pentru gândirea critică, lipsesc cu desăvârșire”.

Pe blogul său, Mădălina Chitez exemplifică: „în clasa a IV-a, elevii sunt puși direct în fața unor cerințe de redactare fără o pregătire adecvată („redactează o compunere” – 39 de apariții), fără modele explicite de construcție a unui text sau ghidaj etapizat. […] În clasa a VIII-a, această tendință continuă, cu o suprareprezentare a cerințelor de creare a textelor […], în timp ce etapele esențiale pentru dezvoltarea gândirii critice, precum analiza și evaluarea textului, sunt insuficient abordate”.

Manualele moderne, mai încărcate decât cele dinainte de 1989

Un alt studiu, prezentat la Conferința Eurocall 2024, compară 19 manuale recente pentru clasele I-IV cu 6 manuale din perioada de dinainte de 1989. Concluzia autoarelor, Mădălina Chitez și Roxana Rogobete, este că manualele actuale „conțin de 3-4 ori mai multe cuvinte per pagină și numeroase sarcini simultane, ceea ce suprasolicită elevii. Instrucțiunile exercițiilor sunt adesea mai greu de înțeles decât textele în sine”.

Chitez precizează pe blog că „dacă manualul vechi de clasa I (Abecedar, 1982) conținea aproximativ 6.000 de cuvinte distribuite pe 135 de pagini (44,4 cuvinte per pagină), manualele moderne analizate conțin între 18.000 și 25.000 de cuvinte, cu o densitate de până la 173 de cuvinte per pagină, ceea ce înseamnă o creștere de 309%”.

Prea multă teorie, prea puțină accesibilitate

O a treia analiză, prezentată la o conferință internațională în 2024, vizează manualele de limba română și matematică pentru clasa a VI-a. Studiul evidențiază folosirea unor termeni avansați din teoria literară sau a unor definiții matematice rigide, „neadaptate nivelului lor de dezvoltare cognitivă”.

Un exemplu dat este următoarea formulare dintr-un manual de matematică: „Numărul natural a se divide la numărul natural b sau este divizibil cu numărul natural b, dacă există un număr natural c astfel încât a = b · c. Scriem a : b sau b|a.” (Litera, clasa a VI-a, p. 13).”

Examenul de Evaluare Națională și standardele internaționale

Într-o altă lucrare, Adela Chindriș analizează textele utilizate în Evaluarea Națională de clasa a VIII-a (2021–2024). Mădălina Chitez, care abordează studiul pe blogul său, menționează că dificultatea nu vine întotdeauna din text, ci „din corelarea acestuia cu tipul de întrebări de examen. Cerințele standardizate, precum întrebările cu răspuns multiplu, impun o procesare cognitivă rigidă”.

Un ultim studiu prezentat în 2024 la Conferința Națională de Cercetare în Educație (Oradea), semnat de Chitez și Rogobete, arată că manualele și examenele naționale nu sunt aliniate cu testările internaționale, precum PISA, care pun accent pe texte funcționale și gândire critică, în timp ce materialele autohtone rămân axate pe analiza literară și gramatică abstractă.

Efectele materialelor educaționale deficitare se resimt inclusiv la studenți

„În ultimii ani, în cadrul Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie, respectiv al centrului CODHUS, am început diferite cercetări axate pe componenta educațională. Am făcut acest lucru pentru că am constatat dificultățile avute de studenți în momentul în care sunt puși în fața unor cerințe de redactare ce implică gândire critică.

Ne-am dat seama că trebuie să înțelegem de unde provin aceste provocări pe care le resimt studenții, când e vorba de înțelegerea, de scrierea textelor, de tot ce ține de procesarea mesajelor (mai ales scrise).

Am ajuns la concluzia că o cauză importantă a acestor provocări provine din mediul preuniversitar și are legătură cu manualele școlare – care ar trebui actualizate la nivel de design, la nivel de complexitate lingvistică, la nivel de elaborare a sarcinilor de lucru.

Studiile noastre presupun analiza computațională a manualelor (disponibile în format electronic) pe baza căreia putem extrage statistici referitoare la nivelul de încărcare cognitivă și la nivelul de lizibilitate/inteligibilitate a textelor (readability). Folosim comparații cu modele internaționale de design de manual pentru a evalua modul în care sistemul public educațional dezvoltă competențe relevante pentru nevoile actuale ale elevilor”, a explicat pentru Tion Mădălina Chitez, coordonatoarea centrului CODHUS.