„Orăşeanul îşi doreşte să se mute de la bloc la casă tocmai în ideea de a avea spaţiu verde unde să se relaxeze, de a beneficia de o piscină proprie, temperaturile din timpul verii să fie mai suportabile în comparaţie cu temperaturile din centrul oraşului şi nu în ultimul rând să aibă „propriul plămân verde”. Pentru obţinerea rezultatului dorit, se impun anumite reguli la proiectarea caselor. (…) Propunem în această strategie un nou concept, care dă o siguranţă că la finalizarea construcţiei şi spaţiul verde va fi tratat corespunzător, creându-se astfel o armonie între vertical şi orizontal”, se arată în Capitolul XIII al Strategiei de dezvoltare a spaţiilor verzi – Propunerea Direcţiei de Mediu şi a Instituţiei Arhitectului Şef privind obţinerea autorizaţiei de construire pe raza aglomerării urbane Timişoara.
Plecând de la un anumit procent de spaţiu verde – 50 la sută pentru construcţiile de locuinţe individuale, 30 la sută pentru locuinţele colective, 20 la sută pentru construcţiile comerciale, cele administrative, financiar-bancare şi de birouri, 25 la sută pentru construcţiile industriale, culturale, de sănătate, de învăţământ şi de cult etc. – se va prezenta o planşă de amenajare a parcelei la scară de 1:200, iar procentajul de metri pătraţi aferenţi spaţiului verde se va transforma în ”puncte verzi”. Pentru calcularea punctajului spaţiului verde se va aplica o grilă stabilită prin noua strategie.
„Până în prezent modul cum se concepea realizarea unei locuinţe era clar prevăzut, inclusiv procentual, prin lege, Legea construcţiilor, Legea 50/ 1991, cu modificările ulterioare, şi completată de ceea ce înseamnă Legea urbanismului. Am convenit împreună cu Instituţia Arhitectului-Şef să vedem ce se întâmplă şi în alte oraşe din Europa, tocmai pentru a putea mări suprafaţa de spaţii verzi. Acest lucru nu înseamnă doar o suprafaţă la cota zero, orizontală, ci chiar realizarea unor construcţii verzi, de genul gardurilor verzi şi a acoperişurilor verzi. Pentru acest lucru am realizat un algoritm prin care fiecare element natural – gazonul, trandafirii, gardul viu, arborii -, este notat, primeşte o notă. În funcţie de nota care se obţine se va ţine cont la eliberarea autorizaţiei de construire în aşa fel încât punctajul să concorde cu strategia noastră de mărire a suprafeţei de spaţii verzi”, spune şeful Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, Vasile Ciupa.
De exemplu, la plantarea unui nou arbore se vor obţine 10 sau 15 puncte, în funcţie de tipul lor, pentru arborii deja existenţi pe terenul respectiv se vor primi 10-20 de puncte – depinde de exemplar şi evaluarea specialiştilor de la Direcţia de Mediu a municipalităţii -, cu un metru pătrat de gazon se va obţine 1 punct, pentru un trandafir sau un arbust se vor acorda 5 puncte, pentru un metru liniar de gard viu tot 5 puncte, iar pentru un metru pătrat de faţadă sau acoperiş verde 0,5 puncte. Dacă alegeţi să turnaţi un metru pătrat de asfalt, grila primăriei spune că veţi primi – 1 punct.
Reprezentanții primăriei prezintă și un studiu de caz, construcția unei locuințe individuale.
„Pentru o parcelă de 754 metri pătraţi trebuie să rezulte o zonă verde de 50 la sută. Acestui procent îi revin 372,5 metri pătraţi de spaţiu verde. Vom transforma metrii pătraţi de spaţiu verde în 372,5 puncte verzi. Acesta reprezintă punctajul minim necesar pentru obţinerea autorizaţiei de construire”, explică oficialii municipalităţii. Pentru a obţine autorizaţia de construire, ar trebui fie să amenajaţi 372,5 metri pătraţi de gazon sau peluză înierbată, fie să plantaţi diferiţi arbori, arbuşti şi flori, să amenajaţi lucii de apă, terase înierbate etc.
Care va fi procedura pentru eliberarea autorizaţiei de construire? „Nu e vorba de o nouă modalitate de autorizare, ci la avizul de mediu eliberat de Direcţiei de Mediu a primariei, care face parte din dosarul de autorizare, proiectantul mai trebuie să depună o planşă cu amenajarea peisageră care se face pe terenul pe care nu se construieşte, care devine parte a proiectului. Există un punctaj stabilit. Avizul de la mediu va fi condiţionat de depunerea acestei planşe”, explică şefa Direcţiei de Comunicare a Primăriei Timişoara, Violeta Mihalache.
Reprezentanţii municipalităţii spun că măsura este îndreptată îndeosebi împotriva firmelor. „Am preluat acest lucru din legislaţia germană, pentru a-i descuraja pe cei care realizau platforme betonate, ţinta o reprezintă în special firmele, dar prevederile sunt valabile pentru toată lumea. Potrivit legislaţiei românească trebuie să arăţi doar cât şi ce construieşti, nu şi ce faci pe restul terenului. Oamenii primesc acest aviz de la Direcţia de Mediu dacă pun nişte iarbă şi două tufe de trandafir, nu se cere nimic ieşit din comun. Măsura e mai mult îndreptată împotriva agenţilor economici, a firmelor care preferau să betonează tot”, a adăugat Mihalache.
Ce se întâmplă dacă solicitanţii autorizaţiei de construire nu întrunesc punctajul „Dacă nu întrunesc punctajul trebuie să refacă proiectul şi să-l aducă la nivelul cerinţelor. Arhitectul poate lucra foarte mult pentru că i-am dat şansa să lucreze şi pe verticală”, spune şeful Direcţiei de Mediu, Vasile Ciupa.
Reprezentanţii primăriei urmează să anunţe în următoarea perioadă de când va începe aplicarea noului algoritm şi care va fi exact procedura pentru obţinerea autorizaţiei de construire.
Citiți principiile noastre de moderare aici!