”După ce noua lege va intra în vigoare, fiecare copil va atinge potențialul maxim de dezvoltare. Pentru asta, noua Lege a învățământului preuniversitar va reglementa portofoliul personal educațional, care va fi elementul central al evaluării învățării. Școala va modela elevul pentru că elevul este cel mai important. Progresului școlar va fi urmărit prin forme de evaluare continuă. Evaluările vor avea scopul de a integra, de a evalua, orienta, încuraja şi optimiza învăţarea, iar elevul va putea beneficia de dreptul la educație în cele mai bune forme. Sistemul birocratic și neadaptat nevoilor elevului va fi reformat din temelii. Școala va fi pentru elevi și pentru nevoile lor. Noua lege ține cont de inechitățile din sistem și se ghidează după principiul – Educație pentru toți! Sistemul de educație va fi deschis tuturor și va forma caractere. Cariera didactică va deveni astfel atractivă. Prin lege, profesorul își va redobândi locul în societate. Se instituie, pentru prima dată, obligativitatea parcurgerii unui program de formare inițială de către managerul școlar, iar sistemul administrativ va fi flexibil, format din instituții eficiente care vor asigura modelarea elementelor de proces educațional și o dezvoltare eficientă a carierei didactice. Nu în ultimul rând vreau să amintesc condițiile care se vor crea pentru dezvoltarea învățământului profesional și a infrastructurii”, a declarat Marin Popescu.

Atât rectorul Octavian Crețu, cât și prorectorul Sorin Mușuroi au punctat cei 10 piloni care susțin reforma structurală a mediului universitar.

”Consolidarea conectării universităților la mediul socio-economic, susținerea conectării universităților românești la mediul internațional, susținerea performanței universităților, susținerea echității și a sprijinului acordat studenților, susținerea eticii și deontologiei universitare, consolidarea autonomiei universitare și eliminarea birocrației în paralel cu creșterea responsabilității universităților, susținerea programului de digitalizare, reglementarea menținerii în activitate a personalului didactic și de cercetare după împlinirea vârstei de 65 de ani până la vârsta de 70 de ani la solicitarea angajaților, susținerea învățământului superior medical și reglementarea la nivel de lege a valorilor învățământului universitar sunt cele 10 principii de bază pe care a fost construită noua lege a învățământului universitar”, a spus președintele Comisiei de învățământ din PNL Timiș, Sorin Mușuroi.

”Principiile autonomiei universitare specificate clar în această nouă lege vin să alinieze învățământul universitar românesc la cel european. Acest proiect este rezultatul unui lung șir de consultări cu mediul universitar din țara noastră și sunt convins că aceste schimbări vor aduce o schimbare în bine a învățământului superior din România”, a punctat și rectorul UMF, Octavian Crețu.

(1753)