Pentru Nadia Murad, viața a fost departe de ceea ce am crede că înseamnă o tinerețe normală. În 2014, comunitatea din care făcea parte a fost atacată de extremiștii ISIS. Împreună cu mii de alte femei și copii, Nadia a fost ținută captivă și supusă violențelor repetate. Azi, tânăra yazidă este o voce pentru cei care au rămas fără ea, într-o lume sufocată de conflict.

„Cu toată sinceritatea, să mă aflu în fața dumneavoastră și să primesc această diplomă nu este ceva ce mi-aș fi putut imagina acum zece ani, când eram o tânără care creștea în Irakul rural […]

Viața noastră simplă a fost spulberată în vara anului 2014, când ISIS a atacat comunitatea yazidi. Lumea privea cum teroriștii se răspândeau prin Irak și Siria și era îngrozită de numeroasele atrocități. Dar când ISIS a decretat genocidul asupra poporului meu, am fost în mare parte abandonați. Lumea ne-a întors spatele. Mii de bărbați yazidi au fost uciși, iar mii de femei și fete au fost luate în captivitate și vândute ca sabbaya – sau sclavi. Am fost supuse la violențe sexuale menite să ne distrugă atât trupurile, cât și comunitățile noastre. În ultimii nouă ani, mi-am făcut misiunea de a spune lumii ce ni s-a întâmplat și de a milita la nivel global pentru dreptate pentru supraviețuitorii acestor atrocități. În secolul XXI, nu poate fi acceptabil ca violul și abuzul sexual asupra femeilor și fetelor să fie considerate un simplu efect secundar al războiului. Vreau ca liderii mondiali să prețuiască femeile și să le protejeze… Și vreau să inspir liderii de mâine, să lupte în fiecare zi împotriva inegalităților și nedreptăților care duc la conflicte și crime împotriva umanității”, a spus Nadia Murad, în discursul său de la ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causea UVT.

Scepticismul a fost pretutindeni când tânăra Nadia Murad a decis să ajute la reconstruirea comunității sale din Irak. După ce a scăpat din tenebrele ISIS, tânăra a fost hotărâtă să nu își abandoneze semenii, iar multe din inițiativele ei civice se concentrează și pe refacerea Sinjarului și pe ajutorarea femeilor în obținerea autonomiei pe propria identitate.

„Când am început să lucrez în acest domeniu, oamenii râdeau de mine. «De ce ai vrea să reconstruiești Sinjar?» mă întrebau. Nu se poate face nimic pentru a ajuta, au spus. Dar chiar și atunci când mi s-au închis ușile în nas, iar politicienii puternici au refuzat să răspundă la apelurile mele, am perseverat. Și, în ultimii ani, organizația mea, «Inițiativa Nadiei», a ajutat la reabilitarea infrastructurii din Sinjar – sistemele de apă, clădirile școlare, spitalele și fermele care au fost distruse de ISIS. Dar derulăm și programe care au ca scop vindecarea și responsabilizarea comunității traumatizate. Derulăm programe de formare a profesorilor, cursuri de comunicare și proiecte de afaceri. De asemenea, tocmai am deschis primul nostru centru sportiv pentru femei – un loc în care comunitatea poate veni să facă sport și să socializeze. Fiind o alergătoare pasionată, știu prea bine cât de important este exercițiul fizic pentru sănătatea noastră mentală. Dar în centrul tuturor acestor proiecte se află femeile și fetele. Știm cu toții că femeile sunt cele mai vulnerabile în timpul conflictelor, însă rareori li se oferă posibilitatea de a ajuta la reconstrucția societăților după aceea. Cred că prin împuternicirea femeilor, asigurându-le educație, libertate economică și acces la roluri de conducere, se pun bazele unei societăți mai puternice”, a mai spus Murad.

Discuția cu Nadia Murad continuă și seara, în cadrul conferinței cu titlul ”Personal Journeys, Audacious Actions and Global Impact”, în cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Nadia Murad este al cincilea laureat Nobel, care a răspuns pozitiv invitației de a vizita comunitatea academică a Universității de Vest din Timișoara.