Un seminar dedicat promovării mobilității active în rândul tinerilor a avut loc joi, 30 aprilie, la Consiliul Județean Timiș. Evenimentul, intitulat „Forum inspirațional privind implicarea tinerilor în mobilitatea activă”, a fost organizat în cadrul proiectului Cycling ROSE, finanțat prin Programul Interreg IPA România-Serbia.

Seminarul a reunit specialiști din România și din străinătate, reprezentanți ai autorităților, ONG-uri și profesioniști din domeniul educației, care au discutat despre exemple de bună practică în promovarea ciclismului, a unui stil de viață sănătos și a implicării tinerilor în mobilitatea urbană.

Vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, Alexandru Iovescu, a subliniat rolul educativ și social al mersului pe bicicletă.

„Mersul pe bicicletă este o lecție despre echilibru, despre efortul de a atinge un obiectiv și, mai ales, despre libertate. O alegere aparent simplă, dar cu o semnificație profundă. Ori de câte ori preferăm să urcăm pe bicicletă, oferim vieții o gură de oxigen. Este mai bine pentru noi, este mai bine pentru comunitate și este, cu siguranță, mai bine pentru natură.

De aceea, prin Consiliul Județean Timiș, derulăm o serie de proiecte de promovare a mobilității velo, ca mod de viață, de relaxare, de transport și de divertisment. Bucuria este cu atât mai mare cu cât avem șansa de a face acest lucru împreună cu prietenii noștri din Serbia.

Împreună punem în valoare potențialul turistic al Banatului, aducem la lumină tradițiile și istoria locală, gastronomia și patrimoniul nostru din Banat. Proiectul Cycling ROSE desenează un traseu al valorilor locale, generatoare de prosperitate, prietenie și educație”, a declarat vicepreședintele CJT.

La rândul său, Iulia Morar, managerul proiectului, a explicat obiectivele concrete ale inițiativei și modul în care aceasta contribuie la dezvoltarea comunităților.

„Proiectul Cycling ROSE a apărut dintr-o nevoie reală, identificată în zona transfrontalieră româno-sârbă, o regiune predominant rurală, dar cu un potențial extraordinar. Traversată de traseul internațional EuroVelo 13, această zonă are șansa de a se dezvolta prin cicloturism, iar misiunea noastră este să transformăm această oportunitate în realitate.

Obiectivul nostru este clar: să creștem atractivitatea traseului EuroVelo, astfel încât să devină o opțiune competitivă pe piața turismului cu bicicleta. În același timp, ne dorim să contribuim la dezvoltarea economică durabilă a comunităților locale, prin crearea de oportunități reale pentru oameni și pentru mediul de afaceri”, a spus Iulia Morar.

Printre măsurile concrete implementate se numără instalarea de contoare de trafic pe pista de biciclete spre Serbia, extinderea rețelei cicloturistice și achiziția de biciclete pentru activități dedicate tinerilor.

„Suntem în curs de achiziționare a 22 de biciclete electrice și 30 de biciclete clasice, care vor fi puse la dispoziție gratuit pentru organizarea de activități destinate tinerilor”, a mai precizat Iulia Morar.

În cadrul proiectului sunt prevăzute biciclete care să fie puse la dispoziția tinerilor pentru activități educative și recreative. Totuși, acest demers este în prezent întârziat.

O licitație lansată de Consiliul Județean Timiș pentru achiziția de biciclete clasice, electrice și cargo a fost anulată luna aceasta, după ce nu a fost depusă nicio ofertă. Achiziția viza 30 de biciclete clasice, 22 electrice și o bicicletă cargo, în cadrul aceluiași proiect european.

Reprezentanții CJ Timiș au declarat că procedura urmează să fie reluată, iar obiectivul este ca bicicletele să fie disponibile pentru cetățeni cât mai curând.

Viața pe bicicletă în Olanda, un model construit în timp

Unul dintre punctele de interes ale seminarului a fost prezentarea susținută de Ruxandra Aelenei, lector și consultant în mobilitate la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam, care a adus în discuție experiența Olandei.

„Nu vorbeam despre bicicletă, nici nu prea mă gândeam la bicicletă, ceea ce acum s-a schimbat și, într-adevăr, folosesc bicicleta în fiecare zi”, a spus ea, explicând cum mobilitatea activă a devenit parte din viața de zi cu zi după mutarea sa în Olanda.

În cadrul prezentării, Ruxandra Aelenei a evidențiat impactul concret pe care mobilitatea activă îl are asupra copiilor și tinerilor, pornind de la numeroase studii realizate în Olanda.

Copiii care merg zilnic cu bicicleta sunt mai atenți, mai concentrați și mai sănătoși, având o capacitate mai bună de concentrare și beneficiind de activitate fizică constantă. Un efect observat frecvent este și faptul că aceștia adorm mai repede, fiind mai activi pe parcursul zilei, aspect care influențează pozitiv atât rutina lor, cât și echilibrul familial.

În ceea ce privește obiceiurile de deplasare, datele prezentate în cadrul seminarului arată că aproximativ 50% dintre elevii de școală primară și 75% dintre cei de gimnaziu merg la școală pe bicicletă, de cele mai multe ori pe distanțe de circa 5 kilometri, existând însă și cazuri în care copiii parcurg zilnic 10 kilometri sau mai mult.

Aceste obiceiuri se formează de la vârste fragede, când copiii învață nu doar să meargă pe bicicletă, ci și regulile de circulație, direct în trafic, ceea ce contribuie la formarea unor comportamente pe termen lung. Același model continuă și la maturitate; între 30% și 50% dintre adulți folosesc bicicleta pentru deplasarea la serviciu, în funcție de oraș.

Potrivit studiilor realizate de UNICEF, Olanda se află constant pe primul loc în clasamentele privind bunăstarea copiilor, în special în ceea ce privește sănătatea mentală. Acest rezultat este asociat inclusiv cu nivelul ridicat de independență al copiilor, care învață de mici să se descurce singuri și să ia decizii.

Ruxandra Aelenei a subliniat însă că acest model nu a apărut peste noapte. Olanda s-a confruntat, în trecut, cu aceleași probleme ca multe alte orașe europene, cum ar fi trafic intens, accidente și spații urbane dominate de mașini. Schimbarea a venit în urma unor decizii asumate și a unor politici integrate, aplicate în timp.

„Desigur, Olanda nu a fost întotdeauna un paradis al bicicliștilor. S-a confruntat cu aceleași probleme ca multe orașe: trafic intens, accidente, multe spații dedicate mașinilor. Însă în urma unor perioade dificile, s-au luat decizii importante care au schimbat direcția. Nu este perfect nici acum. Există în continuare trafic auto, investiții în autostrăzi și probleme nerezolvate. Dar multe lucruri funcționează pentru că deciziile sunt luate integrat”, a explicat Ruxandra Aelenei.

În prezent, sistemul se bazează pe trei direcții principale, și anume educație, infrastructură și colaborare între actori. Există programe dedicate atât copiilor, cât și adulților, campanii de informare și o imagine pozitivă a utilizării bicicletei. Copiii participă inclusiv la cursuri de mobilitate și obțin diplome simbolice, care contribuie la responsabilizarea lor.

În paralel, comunicarea joacă un rol esențial. De exemplu, la începutul fiecărui an școlar sunt derulate campanii prin care șoferii sunt atenționați că numărul copiilor pe biciclete în trafic crește.

Totuși, toate acestea sunt susținute de o infrastructură extinsă. Aproximativ 35.000 de kilometri de piste de biciclete separate și 4.500 de kilometri de trasee regionale care conectează localități. În total, sunt înregistrate zilnic aproximativ 12 milioane de deplasări pe bicicletă, iar media anuală ajunge la circa 1.000 de kilometri parcurși per locuitor.

Bicicleta nu este utilizată doar pentru recreere, ci și ca mijloc de transport zilnic, inclusiv pentru navetă pe distanțe de 20-30 de kilometri, în special cu ajutorul bicicletelor electrice. Acest tip de infrastructură a contribuit inclusiv la reducerea traficului auto.

Un alt aspect important subliniat a fost că mobilitatea urbană nu poate fi gestionată exclusiv de autorități. Este nevoie de colaborare între administrația locală și cetățeni, într-un domeniu care nu funcționează izolat, ci depinde de implicarea tuturor actorilor, a concluzionat Ruxandra Aelenei.

Proiectul Cycling ROSE, dezvoltare locală prin cicloturism

Proiectul Cycling ROSE urmărește promovarea traseului EuroVelo 13 în județul Timiș, parte a rutei cunoscute drept „Cortina de Fier”. Traseul traversează județul de la Lunga la Stamora Moravița, trecând prin Timișoara, și este gândit ca un instrument de dezvoltare economică și turistică.

Inițiativa include amenajarea de trasee conexe, instalarea de panouri informative, dezvoltarea de produse turistice și punerea la dispoziție a unor biciclete pentru diverse categorii de utilizatori. De asemenea, proiectul vizează crearea unor legături mai puternice între comunitățile locale și valorificarea patrimoniului cultural și natural.

Proiectul, lansat în noiembrie 2025, are o durată de aproximativ doi ani, până în august 2027, și își propune să transforme ruta EuroVelo 13 într-un traseu mai atractiv, care să încurajeze tot mai mulți locuitori din Timiș, și întregul Banat, să folosească bicicleta.