Fosta florărie din centrul Timișoara va ajunge la Asociația Seeds of Kenosis, organizație care sprijină comunitatea romă din Cerneteaz. Subiectul a făcut obiectul mai multor dispute pe rețelele de socializare în ultima săptămână, iar acest lucru s-a văzut și în plen: proiectul te hotărâre a fost adoptat la limită.

La ședința de marți, 27 ianuarie, au fost prezenți și reprezentanții asociației, împreună cu artiști, profesori și alți colaboratori. Într-un mesaj cu tentă emoțională, Rebeca Samuelson, cea care împreună cu soțul ei suedez au înființat asociația și firma conexă, a vorbit despre începuturile asociației și activitatea din prezent.

Pe scurt, după ce s-au mutat la Timișoara, cei doi s-au apropiat de comunitatea romă din Cerneteaz. Au început prin ajutorarea copiilor, dar activitatea a fost extinsă și la părinții acestora. În prezent, prin societatea asociată ONG-ului, aceștia au ajuns să fie angrenați în crearea de mobilă și bijuterii sustenabile.

„Viziunea asociației noastre și a firmei noastre este să luăm partea cea mai de jos a societății și, cumva, să o aducem împreună cu cea mai de sus. Adică romii care primesc școlarizare, care primesc scule, să creeze un mobilier fantastic care apoi servește într-o casă nobilă, într-o casă de prestigiu.

Din aceste resturi pe care le facem în atelier, am adunat câteva bucățele de lemn pe care le prelucrez împreună cu fetele de etnie romă. (…) Cu mâna am început să prelucrăm bijuterii, care au ajuns în atenția curatorilor de bijuterie contemporană de la Milano. De doi ani de zile mergem la București, fetele rome au primit premiu pentru cele mai sustenabile bijuterii. (…)

Au venit designeri, au venit arhitecți, artiști plastici, muzicieni, oameni din toate domeniile cu care noi colaborăm deja de mult timp. Acești oameni sunt voci ale minorităților. Fie că vorbim despre minorități nu neapărat etnice, ci despre seniori, despre nevăzători, despre diferite minorități din Timișoara. Mi-aș dori ca toate aceste minorități să vină și, prin creație, să-și găsească glasul și să-și găsească, poate, în societatea asta aglomerată și gălăgioasă, puțină liniște. Adică ne dorim ca în centru să avem un spațiu creativ care nu este despre Kenosis, este despre toți artiștii, toți oamenii care au o viziune”, a declarat la începutul prelegerilor Rebeca Samuelson.

Închiererea se face pe o perioadă de un an. Va fi una de „experiment”, asociația câștigând parțial încrederea primăriei, dar tot fiind nevoie să dovedească cum poate activa spațiul, după cum a spus primarul Dominic Fritz.

„Procedura nu a fost aplicată. Deloc!”

Controversele de dinainte de proiect au pornit de la prețul modic pentru care s-a propus atribuirea spațiului – puțin peste 400 de euro pe lună –, dar și modul în care s-a decis această atribuire. Înainte de a lua cuvântul consilierii locali, a ținut să puncteze câteva aspecte și primarul Dominic Fritz.

„În primul rând, cred că e foarte important să înțelegem că astăzi nu dăm ceva, ci astăzi primim ceva. Deși formal dăm un spațiu în administrare, de fapt primim un spațiu care a stat gol pentru foarte mult timp înapoi, cu viață, cu activare, cu o comunitate care se va coagula în jurul acestui spațiu.

După cum știți, Primăria Timișoara de foarte mult timp dă spații la ONG-uri, avem câteva zeci de spații în toată Timișoara pe care le dăm. După cum știți, tocmai pentru că practica de a dă aceste spații a fost destul de netransparentă, la prețuri foarte diferite, acest consiliu, în 2023, a luat o decizie ca în viitor, unu la mână, să avem niște criterii mai clare pentru cine dăm și pentru ce fel de activități dăm aceste spații, pentru că într-adevăr sunt spații pe care am putea să le și închiriem pentru un preț mai mare.

Și nu numai asta, ci am spus și că vrem totuși să ne asigurăm că aceste spații sunt folosite de ONG-uri care reușesc să coaguleze o comunitate, adică care pot să și adune ceva bani pentru o coplată și am introdus atunci această regulă de 25% din prețul de evaluare. Și spun asta doar pentru că vreau să mă asigur că cu toții ne amintim de această decizie pe care le-ați votat în 2023”, a spus primarul.

Au urmat mai mulți liberali care au criticat inițiativa. Pe de o parte, Alin Bătrîn a spus că ar fi fost mai multe asociații interesate de spații în zona centrală, dând exemplul suporterilor Politehnicii Timișoara, care au de gând să deschidă o cafenea sportivă. Intervenția acestuia, de fapt o lectură de pe telefon, s-a încheiat cu laude la adresa lui Alfred Simonis și Alin Popoviciu, președintele și vicepreședintele Consiliului Județean Timiș.

De-a lungul discuțiilor, au fost și câteva declarații controversate. De exemplu, Simion Moșiu a întrebat reprezentanții asociației dacă s-au gândit să ia legătura cu „romii de mătase” din centru pentru a oferi un spațiu comunității din care fac parte. Tot acesta a lăsat de înțeles că s-ar fi putut găsi și alte spații, de exemplu prin Fabric, pentru asociație.

Mai la obiect a fost fostul viceprimar Dan Diaconu. Acesta s-a axat pe „detalii tehnice” care ar putea fi atât în folosul primăriei, cât și al asociației. Liberalul consideră că nu a fost respectată procedura legală, stabilită prin HCL, de atribuire. Astfel, există o mare probabilitate ca o hotărâre să fie atacată și anulată în instanță.

„Știți, domnule primar, atunci când ați discutat despre HCL-ul din 2023, ați pus problema corect cu privire la partea de chirie. Doar că acel HCL mai are o anexă, ea se numește procedură. O procedură prin care Comisia SAD acordă aceste spații ONG-urilor. O procedură transparentă care prevede lista spațiilor, publicată pe site, un termen în care mai multe organizații non-guvernamentale pot să-și depună un proiect, care se evaluează prin punctaj de către Comisia SAD, și în aceste condiții acest spațiu este acordat. Și o procedură pe care am votat-o și care, din puținele elemente pe care le avem noi la dispoziție în proiectul de hotărâre de Consiliul Local, nu a existat. (…)

Nu am primit un proiect despre ce-ar urma să desfășoare acolo. Este o jumătate de pagină, o cerere care prevede câteva activități, dintre care unele dintre activități sunt economice, comerciale. Ele sigur că se leagă de o întreprindere de tip economie socială, ceea ce e evident foarte bine. Doar că asta transformă parțial beneficiarul spațiului într-o întreprindere. Nu e vorba de idealuri și despre lucrurile grozave pe care le faceți în cadrul întreprinderii sociale, însă ajutorul pe care o autoritate publică poate să-l dea unei întreprinderi, care parțial e beneficiar real al spațiului, se numește ajutor de minimis, indiferent că e o reducere a unei chirii. (…)

Din păcate, procedura nu a fost aplicată în acest caz deloc, zero, în niciun fel. Procedura aferentă acestor acordări de spații nu a fost aplicată în Comisia SAD. Deloc!”, a spus Diaconu.

Proiectul a trecut la limită

De-a lungul orei de discuții, au fost mai multe schimburi de replici între peneliști și useriști – primii au reluat argumentele cu privire la procedură, în timp ce ceilalți s-au axat pe beneficiile și partea emoțională a inițiativei, criticând argumentele cu oarecare caracter rasist apărute de partea cealaltă. Parlamentările s-au încheiat cu intervenția social-democratului Sorin Ionescu.

„Suntem într-un oraș multicultural, de aceea salut și eu activitatea dumneavoastră multiculturală și, din câte am înțeles, nu aveți un grup țintă etnic, ci vă adresați tuturor copiilor care au nevoie de ajutor. (…) Să nu uităm că totuși trăim într-un context în care dacă nu luăm măsuri pentru a face activități pentru reducerea extremismului, va fi rău.

Suntem într-un context în care violența și drogurile sunt prezente în toate comunitățile, defavorizate sau favorizate. (…) Dincolo de discuția referitoare la spațiul din centru, poate că ar trebui să identificăm pe lângă fiecare școală un spațiu în care să putem oferi alternative, pentru că acești copii cu care lucrăm cu toții și care sunt copiii noștri sau copiii concetățenilor noștri ajung să facă prostii pentru că n-au lucruri bune pe care au să le facă. (…) Poate că pierdem niște bani în anul acesta, dar s-ar putea ca acei bani să-i câștigăm peste 20 de ani”, a declarat Ionescu.

Declarația sa a fost primită cu aplauze de useriști. Poziționarea fostului subprefect pare să fi fost și cea decisivă: proiectul a strâns 14 voturi „pentru”, numărul minim necesar pentru aprobare, în condițiile în care USR și colegii din Alianța Timișoara Unită ocupă 13 locuri în consiliu.

Chirie de 15.000 de euro după licitație, dar contractul nu a mai fost semnat

Spațiul în cauză – mai exact Piața Victoriei nr. 1/B, SAD 6, parter – are o suprafață de 128,76 mp și fusese atribuit în urma unei licitații cu strigare din noiembrie 2024. Atunci, s-a plecat de la același preț evaluat de 13,3 euro/mp/lună. Până la urmă, a câștigat firma BCB CONNECTION TEAM GROUP SRL, cu o ofertă de 122 euro/mp/lună. Deci peste 15.000 de euro pe lună.

Contractul, însă, nu a mai fost semnat. Reprezentanții primăriei dădeau vina pe comerciant și, într-o informare ulterioară privind altă licitație pentru spații comerciale, spuneau că vor lua măsuri pentru a nu mai primi oferte care doar blochează atribuirea. Faptul că agentul economic care a câștigat licitația nu ar fi vrut de la început decât să blocheze atribuirea a fost vehiculat și în ședința de marți de reprezentanții executivului.

Proiectul de hotărâre privind atribuirea spațiului a fost publicat pe site-ul primăriei în urmă cu aproape două săptămâni. Asociația Seeds of Kenosis, cea care a cerut spațiul, este strâns legată de SEEDS OF KENOSIS DESIGN SRL. Potrivit listafirme.ro, societatea a înregistrat în 2024, ultimul an declarat, o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei, cu un profit net de aproape 40.000 de lei. A avut, în medie, șase salariați.

Știrea pe scurt

Fosta florărie din Piața Victoriei va fi atribuită Asociației Seeds of Kenosis, care derulează proiecte sociale și culturale în special în comunitatea romă din Cerneteaz. Decizia a fost intens disputată atât în spațiul public, cât și în plenul Consiliului Local Timișoara, fiind adoptată la limită, cu 14 voturi „pentru”.

Susținătorii proiectului au invocat beneficiile sociale și culturale ale inițiativei, precum și nevoia de a reactiva un spațiu central nefolosit. De cealaltă parte, mai mulți consilieri PNL au criticat lipsa unei proceduri transparente de atribuire și riscul ca hotărârea să fie anulată în instanță.

Controversa a fost amplificată de faptul că spațiul fusese anterior adjudecat la licitație pentru peste 15.000 de euro lunar, contract care însă nu a mai fost semnat. În final, proiectul a trecut după intervenții politice decisive și apeluri la impactul social pe termen lung.