“Concursul a fost foarte dificil, ca orice competiție internațională, cu mult peste orice alt concurs din țară. Cred că anul acesta argintul a fost maximum ce puteam să obțin. Sunt mulțumit de prestația mea. La anul mă voi strădui să aduc acasă aurul”, a declarat Andrei, tânărul căruia mama și fratele sunt nevoiți, uneori, să îi mai amintească să se și relaxeze.
Colegii lui de lot au început să lucreze în limbaje de programare din clasa a cincea, unii chiar dintr-a doua, în timp ce el a descoperit informatica într-a noua. Andrei are însă o capacitate enormă de a se concentra, iar înainte de competiții petrece în fața calculatorului, rezolvând probleme complexe, câte șapte-opt ore în fiecare zi. Astfel, în numai doi ani, tânărul care se prezintă de multe ori la concursuri purtând o mască chirurgicală din cauza unei boli care îi slăbește imunitatea, a reușit să uimească profesorii la olimpiadele naționale și internaționale.
Fără falsă modestie, olimpicul timișorean îi acordă tot creditul pentru realizarea de la competiția internațională lui Andrei Grigorean (fost olimpic, ulterior practicant la Google, iar în prezent profesor la Universitatea București – n.r.), care l-a pregătit pentru concurs. Andrei nu a uitat nici de profesorii de la Loga, cărora le mulțumește că sunt îngăduitori și îl ajută să recupereze materia pierdută cât timp se pregătește pentru sau participă la competiții. „Profesorii mei sunt foarte buni și rețin mult direct din clasă, unde încerc să-mi fac și temele, imediat după ce le primesc, ca să am cât mai mult timp pentru informatică atunci când ajung acasă”, a spus olimpicul.
Întrebat dacă mai are timp și pentru altceva în afară de pregătire, Andrei a replicat simplu: „Anul acesta, nu prea!”. Când se desprinde de calculator, tânărul care promite că anul viitor va aduce o medalie de aur la Timișoara înoată, construiește cu piese Lego sau se joacă pe calculator.
Citiți principiile noastre de moderare aici!