Problema gunoaielor din Timișoara pare una complexă, dar în cele din urmă devine simplă. Conform contractului încheiat cu ADID, Retim adună deșeurile de la timișoreni, precum și gunoaiele aruncate în rampele clandestine, care se ridică pe comandă de la primărie. Primăria Timișoara, pe de altă parte, are în grijă salubrizarea stradală, adică golitul coșurilor de gunoi, măturatul și spălatul străzilor, dar încă n-a finalizat licitația pentru desemnarea unui operator, astfel că Horticultura golește coșurile stradale în regim de urgență.

S-a discutat mult în ultima perioadă despre gunoaiele din Timișoara. Inițial, primarul Nicolae Robu dădea vina pe Retim și pe timișorenii certați cu bunul simț pentru mizeria de pe străzi, dar apoi s-a răzgândit și a spus că oamenii nu sunt informați.

Tion.ro a scris în repetate rânduri despre faptul că PMT și Retim, nemaiavând contract, nu mai organizează campanii de curățenie sezoniere, celebrele campanii de curățenie de primăvară și de toamnă. I-am îndemnat pe oameni să aștepte până când Retim organizează prima campanie de colectare a deșeurilor voluminoase și să nu mai scoată gunoaiele pe străzi, pentru că sunt pasibili de amenzi. Ne-am străduit luni la rând să aflăm informații de la ADID, Retim și PMT, însă cei responsabili au pus cu greu lucrurile în mișcare. În cele din urmă, Retim a început la finele anului trecut o primă campanie de colectare a deșeurilor voluminoase, în care nu adună însă resturile vegetale.

Autoritățile au comunicat greu sau chiar deloc cu timișorenii, astfel că oamenii n-au știut ce să facă cu frunzele adunate de prin curți și au ajuns să le arunce tot la rampele clandestine, pentru că în cazul în care le dădeau foc riscau amenzi serioase de la Poliția Locală.

Ce se pune exact în pubele

Asociațiile de proprietari spun că muncitorii Retim nu adună sacii cu frunze puși lângă pubele, iar în cele din urmă au ajuns să le spună oamenilor că pot arunca frunzele în pubelele negre, unde se colectează biodeșeurile, gunoiul menajer.

Asociațiile au primit o adresă de la Retim prin care se specifică exact ce intră în pubela neagră. De altfel, la contractul cu ADID s-a semnat o anexă în care sunt trecute instrucțiunile de utilizare a recipientelor.

Astfel, conform anexei la contract, în pubela neagră sunt permise: resturi de carne și pește, resturi de produse lactate, ouă și coji de ouă, grăsimi animale și vegetale, excrementele animalelor de companie, scutece/tampoane, cenușa de la sobe, resturi vegetale din curte (frunze, crengi și nuiele mărunțite, flori), lemn tratat sau vopsit, conținutul sacului de la aspirator, mucuri de țigară, veselă/sticlă/geamuri sparte, resturi de legume și fructe, resturi de pâine și cereale, zaț și resturi de ceai, păr și blană, haine vechi mărunțite, coji de nucă, rumeguș, fân și paie, plante de casă, ziare/hârtie/carton-umede și murdare.

În pubela galbenă se pun deșeurile reciclabile: hârtie și carton – ambalaje din carton (cutii, ambalaje alimentare curate), maculatură (caiete, cărți, ziare, reviste), plastic – PET-uri (suc, apă, bere), folie de plastic, pungi și ambalaje din plastic, flacoane (șampon, detergent) și metal – doze aluminiu, conserve, tuburi de alimente, folie de aluminiu, tetrapack (cutii de lapte, de tomate, de sucuri).

Ambalajele de sticlă se colectează separat în recipientele tip clopot de culoare verde amplasate prin oraș, iar în pubele este interzisă aruncarea pomilor de Crăciun, precum și aruncarea de pământ și de deșeuri din amenajarea locuințelor. Nu se pot pune nici deșeuri voluminoase (canapele, mochete, covoare, dulapuri, rafturi, saltele, plăpumi ori alte obiecte mari), dar nici deșeuri periculoase (baterii uzate, lacuri și vopsele, medicamente expirate, polistiren, solvenți, uleiuri uzate etc).

Așadar, timișorenii ar trebui să știe clar unde aruncă orice gunoi.

Epopeea stației de compost

În baza vechiului contract dintre primărie și Retim, semnat în 2006, societatea de salubritate ar fi trebuit să amenajeze o stație de compost în Timișoara. În decembrie 2013, consiliul local a dat Retim în concesiune un teren de 43.660 metri pătrați, în zona CET-Sud, pentru ca societatea să realizeze Stația de compostare cu fermentare uscată complet închisă. Acolo ar fi trebuit să ajungă deșeurile biodegradabile, deșeurile verzi și nămolurile de la stația de epurare.

Conform PMT, Retim s-a angajat că va cheltui aproape 20 de milioane de euro pentru investiție. Totul era trecut într-un plan de investiții asumat de Retim în 2006, când a semnat contractul de gestiune a deșeurilor. Stația de compost ar fi trebuit să fie gata până în 2010, apoi până în 2014, dar nu o avem nici în ziua de astăzi. Pe baza nerealizării investiției, PMT a prelungit în 2014 contractul cu Retim până anul trecut, iar dacă Retim făcea stația se mai ocupa 25 de ani de gunoaiele timișorenilor.

În cele din urmă, Consiliul Local Timișoara a decis, în octombrie 2015, să înceteze prin reziliere contractul de concesiune încheiat cu Retim, cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului, care va fi calculată ulterior. În contract nu a fost prevăzut cuantumul despăgubirilor, iar cei din PMT spun că, la calcul, trebuie să se aibă în vedere redevența pe care primăria ar fi încasat-o dacă ar fi valorificat terenul de aproape 44.000 mp.

Societatea de salubritate, la care Consiliul Local Timișoara are 50% din acțiuni, se judecă acum cu municipalitatea. Retim dă vina pe primărie pentru nerealizarea investiției și cere de la PMT o sumă de 360.000 de euro, bani pe care i-ar fi investit în viitoarea stație de compost.

În noiembrie 2018, Retim a obținut o victorie în instanță. Mai exact, Tribunalul Timiș a soluționat recursul de la Curtea de Apel Timișoara, prin care s-a admis recursul declarat de reclamanta Retim și s-a dispus anularea HCL din octombrie 2015. Adică acea HCL prin care consiliul local a luat înapoi terenul dat Retim. Terenul a rămas, deci, la Retim.

„Prin cererea de chemare în judecată, Retim a solicitat obligarea la plata sumei de 363.598,57 euro, în echivalent lei la data plății, sumă estimată provizoriu, reprezentând prejudiciul suferit de societate ca urmare a imposibilității, din culpa autorității pârâte, de edificare a stației de compostare a deșeurilor în sistem închis (…)”, se arată în decizia instanței. Retim a mai cerut și obligarea PMT la plata tuturor cheltuielilor de judecată, dar judecătorii au respins cererea. Rămâne de văzut care va fi pasul primăriei.

Demisii la Biroul Salubrizare în PMT

Povestea gunoaielor în Timișoara s-a lăsat cu demisii la primărie. Doi oameni au plecat de la Serviciul de Salubrizare, inclusiv șeful serviciului, iar unul a ieșit la pensie. Călin Fiat a plecat la Prefectura Timiș, fiind urmat de o colegă, iar în locul lui a fost numit Daniel Coraș, funcționar cu experiență în primărie. Serviciul a rămas însă cu cinci angajați din șapte, cu tot cu șef, și funcționează strict sub city managerul Robert Kristof. Alte două posturi au fost scoase la concurs.

Primarul Nicolae Robu s-a implicat și el destul de mult în problema gunoaielor, însă mai mult cu informarea prietenilor virtuali de pe rețelele de socializare. Primăria Timișoara, oficial, nu a trimis nici măcar o informare că Retim și PMT nu mai organizează celebrele campanii de curățenie de primăvară sau de toamnă.

„Este treaba Retim să strângă gunoiul casnic, pentru că are contract cu ADID, nicidecum cu primăria. Noi punem umărul, pentru că vrem un oraș curat. Garantez eu că vom fi un oraș exemplu și la capitolul curățenie. Numai că asta mai ia timp. A fost nevoie de timp până când s-au pus lucrurile în mișcare pe noul sistem și s-au înțeles responsabilitățile. (…) Scrie foarte clar în contract, eu am citit din el. Operatorul, contractat de ADID, are obligația să sesizeze primăriile asupra rampelor clandestine. Și primăria plătește ceea ce nu pot plăti cetățenii”, a explicat edilul-șef, care a recunoscut în cele din urmă că primăria plătește pe comandă ridicarea rampelor clandestine, cu 282,57 lei/tonă + TVA.

Robu spune că va rezolva și problema resturilor vegetale. Practic, legal, acestea se adună de către Retim, dacă sunt puse în pubela neagră, iar de pe domeniul public ar trebui să le ridice operatorul de salubrizare stradală și firmele care se ocupă cu întreținerea spațiilor verzi în oraș.

„Și problema cu deșeurile vegetale este pe cale să fie rezolvată. Până acum, la resturile vegetale, am intervenit noi, cu operatorii noștri, de întreținere a spațiilor verzi. Dar și astea cred că vor intra în atribuțiile ADID, până la urmă, că ele sunt la limită cumva. Probabil că soluția este un act adițional la contract. Nu știu exact care este soluția, dar noi trebuie să le găsim. Cred că și primăria poate plăti mai mult prin HCL. Trebuie să ne documentăm, pentru că și legislația este foarte restrictivă”, a mai spus Nicolae Robu.

Într-adevăr, situația este neclară, mai ales că ADID a informat primăria că deșeul vegetal, care nu ar face obiectul contractului între ADID și Retim, trebuie gestionat conform Legii 211/2011, care spune, la art. 31, că „autoritățile administrației publice locale au responsabilitatea să colecteze separat biodeșeurile, în vederea compostării și fermentării acestora”, în caz contrar se aplică sancțiuni de la 5.000 la 15.000 de lei. Iar la o simplă căutare pe Google aflăm că biodeșeurile sunt deșeurile biodegradabile pe care timișorenii le aruncă în pubela neagră.

Articole pe aceeași temă:

[related-post post_id=”2171484″]

[related-post post_id=”2161876″]

[related-post post_id=”2047812″]