Autoritățile locale pregătesc mai multe evenimente pentru a marca împlinirea a 300 de ani de când Timișoara a fost eliberată de sub Imperiul Otoman. Potrivit primarului Nicolae Robu, municipalitatea va colabora cu Ambasada Austriei pentru o serie de manifestări. Edilul vrea să-i adune într-o sărbătoare atât pe turci, cât și pe austrieci, sârbi, maghiari și români.

„Am discutat cu ambasadorul Austriei în privința a ceea ce vom face pe parcursul acestui an pentru a omagia cei 300 de ani scurși de la eliberarea Timișoarei și a regiunii noastre de sub Imperiul Otoman. Pe lângă ceea ce avem noi în vedere, suntem deschiși la colaborarea cu Ambasada Austriei și cu cei cu care ambasada ne va mijloci să colaborăm, astfel încât să putem face o serie cât mai interesantă de evenimente. S-ar putea să avem chiar ceva cu totul deosebit aici, ceva ce nu s-a mai organizat, dar deocamdată nu știm dacă va fi fezabil. Am vrea să dăm un semnal de înțelegere corectă a istoriei, să avem un eveniment la care să participe și turci, și austrieci, și sârbi, și maghiari. Desigur, alături de noi, gazdele, românii, ca simbol al rezistenței continue, indiferent ce s-a întâmplat peste vremuri pe aceste teritorii. Lucrăm la un asemenea eveniment”, a declarat Robu.

Totul este la stadiul de idee, dar edilul ne dă asigurări că vor fi atât o secțiune istorică, cât și una muzicală.

„O să fie și o secțiune istorică și una muzicală, de exemplu. Este prematur să intrăm în detalii, am avut o simplă discuție pe idee. Cred că cele două componente – una de seminar istoric și alta de eveniment muzical – se potrivesc de minune și își vor avea locul ambele. Pe lângă ele pot să mai intervină și alte lucruri”, a mai spus Robu.

Cetatea Timișoara s-a aflat sub stăpânire otomană vreme de 164 de ani. Au fost mai multe încercări de recucerire a orașului, însă fără niciun rezultat, până în 1716. Eliberarea Timișoarei i se datorează Prințului Eugeniu de Savoya, cel care a avut un rol deosebit în ridicarea Austriei ca mare putere în Sf. Imperiu Roman și recunoașterea Casei de Habsburg în plan european.

Bătălia decisivă împotriva Imperiului otoman s-a dat în 5 august 1716, când armata lui Savoya i-a învins pe turci la Petrovaradin, în Serbia, locul în care armatele creștine își aveau tabăra. După această victorie, comandatului corpului armatei creștine (n.r. Eugeniu de Savoya) a decis să pornească la cucerirea Cetății Timișoarei, deținută de Imperiul Otoman din iulie 1552. Cetatea orașului era situată pe un teren mlăștinos, fiind înconjurată de apele revărsate ale Begheiului, care formau mai multe insule mici. Timișoara avea trei sectoare: orașul, castelul și Palanca, aceasta din urmă fiind o suburbie cu foarte mulți locuitori.

La 28 august, trupele lui Eugeniu de Savoya și-au stabilit tabăra la Beregsău, lângă Timișoara, primul atac austriac fiind dat asupra vilei deținute de pașa care conducea cetatea. La 1 octombrie s-a dat un asalt general, în urma căruia a fost ocupată Palanca, iar trupele turcești s-au retras din cetate. Luptele au continuat însă, până când otomanii au capitulat, pe 12 octombrie 1716. În 13 octombrie s-a semnat actul de capitulare, în cortul Prințului Eugeniu de Savoya.

Victoria a fost sărbătorită în 17 octombrie, printr-un Te Deum în cortul comandantului, unde s-au aprins lumânări, zi în care și trupele otomane au părăsit Timișoara. Prințul a intrat în cetate a doua zi, chiar de ziua lui de naștere, la 18 octombrie, pe poarta numită Forforosa, care a fost redenumită ulterior „Poarta Prințului Eugen”.

UPDATE. „Timișoara 300 de ani de lumină” înseamnă mai multe evenimente pe tot parcursul anului

Potrivit viceprimarului Dan Diaconu, cel care se ocupă de pregătirea momentelor dedicate împlinirii a trei secole de la eliberarea Timișoarei de sub ocupație otomană, sărbătoarea va dura… tot anul.

„Avem un program propriu de-a lungul întregului an, cu foarte multe evenimente legate de acești 300 de ani, sub genericul Timișoara 300 de ani de lumină. În plus, s-a constituit un comitet format din primărie, Muzeul Banatului, Episcopia Romano-catolică, Mitropolia Banatului, Episcopia Sârbă, Arhivele naționale, Ambasada Austriei, Muzeul de Artă șamd, pentru evenimentele din luna octombrie. Ambasada Austriei a discutat și cu Ambasada Turciei pentru implicare și turcii au fost de acord”, ne-a declarat viceprimarul Timișoarei.