Care sunt cele mai importante probleme pe care le au timişorenii?

Prima problemă pe care am observat-o mergând prin cartiere şi stând de vorbă cu oamenii este a principiului egalităţii. Timişorenii nu sunt trataţi egal în acest oraş. Şi nu mă refer la faptul că unii sunt ascultaţi, iar altora le este suprimat acest drept. Mă refer la cum arată cartierele, câtă grijă arată primăria pentru ele. Sunt parcuri neîngrijite, şcoli şi grădiniţe în care iarba e ca pe câmp, trotuarele sunt sparte, nu sunt coşuri de gunoi şi e multă mizerie pe jos, nu sunt parcări amenajate astfel că e plin de praf sau de noroi când plouă. Nu pot să accept ideea că bugetul Timişoarei este insuficient pentru ca într-un mandat de 4 ani aceste probleme să nu mai existe.

Şi cum aţi face dumneavoastră pentru a rezolva aceste probleme?

Timişoara are o resursă extraordinară şi deloc folosită în prezent. Există aceste consilii consultative de cartier ai căror reprezentanţi cunosc foarte bine problemele din comunităţile lor. Trebuie consultaţi, oamenii din primărie trebuie să meargă în vizite pe teren, să constate situaţia şi apoi să fie realizat un plan de investiţii multianual. Acest plan trebuie transmis altor societăţi care pot avea impact asupra infrastructurii, precum societăţile de furnizare energie, apă, canal şi altele, astfel încât investiţiile tuturor să fie corelate, să nu spargem peste un an o lucrare nou făcută.

În teorie sună bine, dar în practică nu am văzut la noi în ţară un astfel de model. Care este soluţia pentru o astfel de colaborare?

Soluţia este munca de echipă, atragerea de specialişti, delegarea de sarcini şi urmărirea lor, dar mai ales comunicarea. În opinia mea, fiecare trăieşte într-un castel şi se se uită din turn la celălat. Trebuie să coborâm toţi cu picioarele pe pământ şi să colaborăm. Oraşele sunt în permanentă dezvoltare şi mişcare. E nevoie de flexibilitate din partea tuturor şi de înţelegere. Eu nu mă tem de critici, de opiniile altora. Le privesc constructiv, ca pe provocări pentru a ajunge la cele mai bune soluţii.

Dacă vă veţi ocupa de problemele din cartiere, cum rămâne cu viitorul Timişoarei?

Cred că este o ipocrizie să dezbatem soluţii de viitor când noi avem probleme cu prezentul. Nu vom putea niciodată să avem coerenţă în programe de dezvoltare dacă nu rezolvăm problemele actuale. Viziunea mea pentru Timişoara este una a normalităţii prezentului pe care să construim viitorul. Acesta nu trebuie eliminat sau amânat, dar trebuie corelat cu soluţiile în curs de implementare.

Ce consideraţi că vă diferenţiază de ceilalţi candidaţi?

În primul rând faptul că nu am mai făcut politică, deci nu sunt un politician. Mă recomandă munca, rezultatele, corectitudinea, energia şi dorinţa de a lăsa ceva în urma mea. Am dovedit toate astea ca profesor universitar şi lider de sindicat. Iar acum doresc să mă implic mai mult în oraşul căruia îi datorez tot ceea ce sunt azi. Nu promit nimic. Ci doar vreau să mă pun în slujba timişorenilor.