Reprezentanții Tribunalului Timiș au transmis, marți, că respectă demersurile sindicale și atrag atenția asupra impactului pe care actualele tensiuni le pot avea asupra funcționării justiției.
Reacția instituției vine după adoptarea Hotărârii nr. 2 din 27 mai 2026 de către Adunarea Generală Extraordinară a Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial, prin care au fost anunțate forme de protest la nivel național.
Potrivit reprezentanților Tribunalului Timiș, în intervalul orar 08:00–12:00 activitatea curentă va fi suspendată, urmând să fie soluționate doar cauzele urgente prevăzute de lege. De asemenea, programul cu publicul la Arhivă și Registratură va fi redus și se va desfășura între orele 10:00 și 12:00.
Conducerea instanței avertizează că măsurile de protest pot genera întârzieri și disfuncționalități în desfășurarea activității judiciare, însă subliniază importanța respectării drepturilor profesionale ale personalului auxiliar.
În același timp, Tribunalul Timiș consideră că orice modificare legislativă privind salarizarea personalului din sistemul de justiție trebuie realizată în urma unui dialog real între autorități și reprezentanții sistemului judiciar.
„Stabilitatea sistemului judiciar depinde în mod direct de existența unor garanții profesionale și salariale adecvate pentru toate categoriile de personal care contribuie la funcționarea instanțelor”, au transmis reprezentanții Tribunalului Timiș.
Aceștia atrag atenția că independența justiției reprezintă o condiție esențială pentru garantarea dreptului cetățenilor la un proces echitabil și avertizează că măsurile legislative adoptate fără consultarea sistemului judiciar pot afecta grav funcționarea statului de drept.
De asemenea, instanța consideră că lipsa unui dialog autentic și a unei evaluări reale a impactului măsurilor propuse poate conduce la accentuarea deficitului de personal, la scăderea calității actului de justiție și la diminuarea încrederii publicului în instituțiile fundamentale ale statului.
Tribunalul Timiș își exprimă speranța că negocierile dintre autoritățile competente și reprezentanții sistemului judiciar vor conduce la identificarea unor soluții echilibrate, care să asigure atât funcționarea eficientă a instanțelor, cât și respectarea drepturilor personalului din justiție.
Trimite articolul
X
Steff says: Stiu ca grefierii duc de fapt greul din spatele unui proces. Judecatorul doar vine ca dupa o mahmureala, bolboroseste ceva si gata! Ti-a distrus viata legal, chiar daca ai dreptate in speta respectiva.
Insa ma apuca rasul cand vad ca preluati pe aia cu “afecteaza independenta justitiei”. Deci cand sunt salarii mari in justitie, nu se mai fac manevre incat sa scape cine trebuie, sau nu se mai iau spagi? Pana acum nu a parut ca asa functioneaza treaba.
Poate daca scad salariile in domeniul asta, se face loc in sistem pentru oamenii cu adevarat dedicati pentru infaptuirea dreptatii.
dap says: dap, de ce sa nu dezbini societatea atat de dornica sa urasca pe cineva fara sa aiba habar de nimic, ba inca sa se mai si considere fiecare un deosebit merituos plin de virtuti numai bune de fluturat in public?
OARE CINE ARE INTERESUL ca PIB-ul sa se imparta astfel: cat mai putin pentru cetateni, cat mai putin pentru statul roman si cat mai mult pentru marile companii “investitoare”? (a se citi jefuitoare)? Si de ce sa nu gasesti niste idioti utili care sa si aplaude, fara sa isi puna intrebarea, “oare cum e intr-o tzara ca afara?”
Analiza critica a declaratiilor ex-premierului privind cheltuielile salariale din sectorul public
Declaratie analizata: „Avem cheltuieli salariale cu bugetarii disproportionat de mari fata de veniturile bugetare pe care le avem” si „Avem o situatie in care Romania are printre cele mai mici venituri fiscale din UE, dar ca procent cele mai mari cheltuieli salariale ca pondere in veniturile fiscale, de 40%.”
Observatii metodologice
Formularea utilizata raporteaza cheltuielile cu salariile bugetarilor la veniturile fiscale, nu la PIB. Aceasta abordare produce o distorsiune statistica: un numitor mic (venituri fiscale reduse) amplifica artificial raportul. O analiza standardizata la nivel european utilizeaza PIB-ul ca referinta.
Date comparative privind veniturile bugetare
Ponderea veniturilor din impozite si taxe in PIB (Eurostat):
– Romania: 28,8%
– Bulgaria: 30,5%
– Ungaria: 35,3%
– Polonia: 37,6%
– Media UE-27: 40,4%
Diferenta fata de media UE: 11,6 puncte procentuale din PIB. Aceasta diferenta corespunde cumulativ bugetelor anuale ale ministerelor Educatiei, Sanatatii, Agriculturii si Culturii.
Indicatori suplimentari privind colectarea veniturilor
1. TVA neincasata (VAT Gap): 9,2 miliarde euro (2,3% din PIB estimat 2026), cel mai ridicat nivel din UE.
2. Economie subterana: Romania se situeaza in segmentul superior al clasamentului UE conform estimarilor Europarlamentului (STUD 2022/734007).
3. Arierate recuperabile de catre ANAF: 36,3 miliarde lei, din care 12,4 miliarde lei reprezinta contributii retinute la sursa (pensii si sanatate) si nevirate la buget.
Implicatiile reducerilor fiscale recente
Masurile adoptate (reducerea impozitelor si taxelor pentru companii mari, eliminarea plafonului de deductibilitate pentru cheltuieli de consultanta si management) genereaza un impact estimat la 3-5 miliarde lei anual asupra bazei de impozitare, fara mecanisme compensatorii identificate.
Concluzie analitica
Premisa ca cheltuielile salariale reprezinta problema structurala principala nu este sustinuta de datele comparative. Indicatorii releva o deficienta structurala a colectarii veniturilor, nu o excedentaritate a cheltuielilor de personal raportata la parametrii macroeconomici standard.
Slava!